CABANA VALEA SÂMBETEI X

CABANA SÂMBĂTA - 1936

Situată în partea estică a Munților Făgăraș, supranumiți Alpii Transilvaniei, la 1400 m altitudine, Cabana Valea Sâmbetei este una din principalele porți de intrare în masiv, atit pentru parcurgerea crestei Făgărașilor, dar și ca punct de plecare către cel mai înalt virf din țara noastră, vârful Moldoveanu-2545 m, situat la 5 ore de mers. Accesul la cabană se face din DN1 prin satul Sâmbata de Jos, urmând drumul care duce la Mănăstirea Brâncoveanu, drum asfaltat, iar de aici 4 km de drum forestier urmat de o poteca turistică usoară. Se parcurg în total 3 ore, de la Mănăstirea Brâncoveanu până la cabană. Poteca urmează malul pârâului Valea Sâmbetei. Pe creasta principală, spre vârful Moldoveanu, cel mai recomandat traseu de acces este cel prin Fereastra Mare a Sâmbetei, cu o durată de 1 oră și 30 minute. La atingerea crestei se lasă la est spectaculosul Colț Bălăceni și se merge spre vest spre vârful Moldoveanul

Cabana Sâmbăta anii 90-2000

Colţul Bălăceni străjuieşte Valea Sâmbetei, mereu cu spatele la soare şi parcă mai primitor în sezonul de iarnă, atunci când zăpada şi gheaţa îi pun stăpânire pe peretele nordic. Traseul Muchia Nord-Vestică pare o alegere bună pentru sporirea experienţei de iarnă și a perspectivelor largi. Dacă traseul până la cabană nu este greu în schimb priveliștea este una “grea” de-a dreptul: Fereastra Sâmbetei cu Colțul Bălăceni care domină întreaga vale. Zăpada de pe culmi se bate cu verdele pădurilor și al poienilor de mai jos și te poartă cu gândul la înălțimi mai mari

Valea Sâmbăta cu Clțul Bălăceni și Fereastra Mare

De la Cabana Sâmbăta începe o urcare mai pieptișă spre creastă, printre brăduţi și tufişuri, pe poteca ce conduce chiar în fața Colțului Bălăceni.

Cabana Valea Sâmbetei - 2000

Aflată ca și majoriatea cabanelor din Făgăraș, la limita golului alpin, cabana oferă o frumoasă vedere asupra Văii Sâmbetei, culminând cu Fereastra Mare și renumitul Colț Bălăceni, denumit și Matterhorn-ul României. Prin amplasarea ei, cabana oferă acces ușor atât vara cât și iarna către partea superioară a văii Sâmbăta, pentru parcurgea unor trasee de o zi, dar mai ales iarna către pârtiile naturale de ski care străjuiesc valea.

Cabana Valea Sâmbetei - vedere din spate - 2000

Mărginită la vest de majestuoasa muchie a Drăgușului, la est de muchia Cațaveiu, valea Sâmbetei este una din văile glaciare nordice ale munților Făgăraș în care practicarea sporturilor de iarnă, schiul și snowboardul, în principal, se poate face până târziu în primăvară, în luna mai, sau chiar când bujoreii de munte îi împânzesc versanții, în luna iunie. Dar schiatul pe pârtii neamenajate mărește pericolul de accidente și de avalanșe, care nu trebuie neglijat.

Cabana Valea Sâmbetei - a venit iarna - 2000

In 1931 Societatea Carpatina Transilvăneana (S.K.V.) a cumpărat de la Dănilă Vasu din Făgăraș casa de vânatoare pe care acesta și-o construise în Valea Sâmbetei. Construcția datând din 1927 a fost transformată în casă de adăpost. In perioada 1931-1935 se-au efectuat lucrări de extindere.

Inaugurarea oficiala a cabanei a avut loc la 30 august 1936.

Valea Sâmbăta -a venit primăvara

In august 1968 cabana este deteriorată de un puternic torent. In anul următor cabana a fost renovată și extinsă.

Cabana Valea Sâmbetei - 2000

Cabana Valea Sâmbetei - 1990

Cabana Valea Sâmbetei - 2000

Cabana Valea Sâmbetei - o latură - 2000

Cabana Valea Sâmbetei - 2000

Cabana valalea Sâmbetei - culoar interior - 2000

Cabana valea sâmbetei - interior - 2000

Cabana Valea  Sâmbetei - interior sală de mese

Cabana Valea Sâmbetei - sala de mese


Cabana Valea Sâmbetei - relaxare la masa din fața cabanei

Refugiul Salvamont în amonte de Cabana Valea Sâmbetei - 2015

CABANA CIUCAȘ X

CABANA CIUCAȘ - 1940

CABANA CIUCAȘ - 1972


CABANA CIUCAȘ - 2000

CABANA CIUCAȘ - 2000



CABANA CIUCAȘ - anii 80 - 90



CABANA CIUCAȘ - redenumită VÂRFUL CIUCAȘ - 2011

Denumită inițial "Casa Alexandru Vlahuță" (altitudinea 1595 metri), Cabana Ciucaș a fost construită de către asociația turistică "România Pitorească", fiind prima cabană din masiv. Construcția cabanei a început pe data de 16 mai 1937 și a fost inaugurată pe 26 septembrie 1937. Casa avea o sufragerie, două dormitoare, un vestibul, bucătărie, pivniță și camera pentru îngrijitor.

Vreme de 60 de ani cabana a servit drumeților drept loc de adăpost montan și relaxare, însă începând înainte de anul 2000 aceasta a suferit un accentuat proces de degradare, până la dezafectare.

In anul 2008 a început organizarea de șantier pentru noua construcție a cabanei pe același amplasament, pe muntele Chirușca din Masivul Ciucaș.

Ca urmare a reconstrucției, clădirea a fost redeschisă turiștilor începând cu luna iunie 2011. Odată cu acest eveniment cabana a luat numele de Cabana Vârful Ciucaș.
Cabana are o poziție centrală în Masivul Ciucaș, așezată pe un pinten prelung al muntelui Chirușca, într-o pajiște cu orizont deschis, la întretăierea principalelor poteci alpine ce străbat masivul.
Intr-nn peisaj atrăgător, cu o îmbinare rustică de lemn cu piatră, cu un stil haiducesc îmbinat cu elemente moderne, cabana Vârful Ciucaș se înfățișază într-un decor feeric drept o locație care atrage perfecțiunea naturii și incită la relaxare. farmecul înălțimilor și al împrejurimilor determină iubitorul de frumos să-și oprească pașii aici, în mijlocul munților.
Cabana Vârful Ciucaș deține două construcții, cabana numită Vila Mare și anexa numită Vila Mică. Prima are o capacitate de cazare de 60 de locuri, în 18 camere pe trei nivele, două etaje și o mansardă.  Camerele au grup sanitar propriu, birou și televizor. Cea de a doua clădire, Vila mică, dispune de numai 19 locuri de cazare în patru camere și cu baie comună.

CABANA URLEA X

Fără uși și geamuri, cu acoperișul, pereții și obloanele distruse, cu saltele arse, în afara circuitului turistic. Doar numele a mai rămas, ca tristă mărturie a primei cabane ridicate în Făgăraș de SKV.

CABANA URLEA - 2000 - proprietate particulară

Cabana Urlea este (a fost) situată în nord-estul crestei principale a munților Făgăraș, pe culmea Moșului, la limita pădurii, în Poiana Curmăturii, la o altitudine de 1.533 m. Prima construcție a fost ridicată de către secția Făgăraș a SKV (Siebenburgischer Karpaten Verein). Inaugurarea a avut loc la 3 iulie 1927. Splendoarea munților ce se înfățișa turiștilor la 1.533 de metri altitudine a făcut ca adăpostul să fie, curând, neîncăpător, astfel că, la 4 august 1935, s-a inaugurat cea de-a doua construcție a cabanei.

CABANA URLEA- Fază finală

In 1945, SKV a fost scoasă în afara legii, iar cabanele sale au fost naționalizate și exploatate de noul înființatul Oficiu Național al Turismului. În luna noiembrie a aceluiași an, în revista România se putea citi: ”Cabanele care au aparținut fostei asociații de turism hitleriste S.K.V. au fost trecute în patrimoniul Oficiului Național de Turism. Lucrările de lichidare continuă”.

Cabana Urlea se află la 1533 metri altitudine, în poiana din Curmătura Colților, pe Culmea Mușuleții, cu Valea Pojortei la est și Valea Brescioarei la vest, fiind cabana cea mai estică din Făgăraș. Sunt pitorești împrejurimile, în special Colții Brezei, și la fel de attractive, Lacul Urlea și traseul de creastă. Aici se ajunge din Țara Oltului (Transilvania), satul Breaza. 

In timpul perioadei comuniste, la Urlea au fost cazați mii de turiști români, dar și străini. Cei mai mulți turiști veniți din afara granițelor erau din SUA, Irlanda, Anglia, Australia, Germania, Cehia și Polonia. Afluxul mare de turiști a făcut ca între 1981 și 1983 să fie extins al doilea corp (cel inaugurat în 1935). De asemenea, în aceeași perioadă au fost făcute și o serie de reparații.

”In timpul verii, se organizau tabere pentru elevi și studenți pe care-i programam în 6 – 7 serii, de câte 10 zile. Organizam focuri de tabără, concursuri, iar atmosfera era de nedescris. Petrecerile de Revelion erau deosebite, cu câteva luni înainte se făceau înscrieri. Turiștii erau dornici de drumeții, iubeau natura și Munții Făgărașului. Se făcea aprovizionare cu măgarii, ca să nu ne lipsească nimic, iar clienții erau mulțumiți”

Atenție: cabana este în paragină!! Nu mai are uși, geamuri, iar acoperișul și pereții sunt distruși, nu se poate dormi în ea.



CABANA URLEA - anii 1980

După Revoluție, cabana a fost cumpărată de către o firmă din Brașov care se ocupa cu gestionarea librăriilor. În 1996, SKV s-a reînființat și a demarat un proces pentru retrocedarea Cabanei Urlea, așa cum s-a întâmplat și pentru Cabana Postăvaru, de care s-a scris, însă cabana a ajuns, în 2005, pentru 32.500 de euro, în posesia lui Mihai Tînjală, cel care cumpărase și Cabana Valea Sâmbetei.

CABANA URLEA - martie 2009

”A avut niște bani (un anume Mihai Tînjală) și a cumpărat, fără contract cu vreun minister, mai multe cabane din Făgăraș. La una a găsit niște băieți care să stea și să se ocupe de cabană, dar la Urlea nu a găsit tineri dispuși să întrețină cabana (după plecarea fostei cabaniere) și care să nu fie plătiți pentru ce fac"

Cabana Urlea - început  de secol 20

Cumpărarea Cabanei Urlea a făcut parte dintr-o acțiune complexă de înstrăinare a cabanelor Urlea, Turnuri, Podragu, Valea Sâmbetei și Fața Pădurii, numită, în Monitorul de Făgăraș, ”Famiglia” și catalogată drept o ”rețea pentru spălarea banilor”, mai ales că Tînjală nu a trecut niciodată pe la cabanele cumpărate pentru a-și vedea achizițiile.

Cabana Urlea SKV - 1927

După ce a devenit proprietatea privată a lui Tînjală, Urlea a fost lăsată pradă timpului și vizitatorilor iresponsabili, fiindcă noul proprietar nu a investit nici bani în reparații și nu a adus nici un cabanier care să se ocupe de adăpostul din Făgăraș. Până în 2011, cu efortul voluntarilor, a putut fi folosită drept refugiu. Nepăsarea sau ignoranța au dus la transformarea zonei nu numai într-o groapă de gunoi, căci cabana arată înfricoșător. Cuprinsă de mucegai, fără uși și geamuri, cu mobilierul dezmembrat, Urlea s-a transformat, dintr-o atracție pentru străini, într-un pericol pentru trecători. Nici măcar sigla nu a rămas intactă, drumeții rău-voitori au avut grijă să transforme ”Cabana Urlea” în ”Dolce & Gabana Urlea”.

Cabana Urlea- ce a mai rămas dintr-o privatizare dubioasă - 2000

S-a încercat să se ia legătura cu proprietarul, acum 10 ani, când era cazul și se mai putea face ceva. Acum, cabana e distrusă în proporție de 80%. E devastată! Dacă ar exista un cumpărător s-ar poate face ceva pentru zona respectivă, mai ales că proprietatea are și teren. Primăria comunei Lisa tot promitea că va face ceva…” S-a vehiculat informația potrivit căreia o persoană din București ar fi interesată să cumpere cabana și să facă investițiile necesare pentru a o reintroduce în circuitul turistic. La Primăria din Lisa, angajații au alte informații.

Cabana Urlea - înainte de al doilea război mondial

”Cabana Urlea este acum a unei firme din Cluj, de fapt, a unei persoane fizice, care a cumpărat-o acum 3 ani de la Tînjală”(2011), a spus o reprezentantă a Primăriei, adăugând că ”nu cred că există cineva care să vă poată oferi informații în legătură cu acest subiect”. Primăria nu are nici evidența proprietarului și nici acte de plata taxelor, sau de vânzare. Este vorba și aici de o delăsare și de un dezinteres tipic românesc.

 A cui este, de fapt, Cabana Urlea? Și ce vrea să facă proprietarul cu ea? Rămâne de văzut. Ca turiști, putem măcar să lăsăm Culmea Moșului așa cum a fost ea destinată naturii, adică fără gunoaie, dacă vrem să mai urcăm vreodată cu drag pe versanții Făgărașului. Altfel, nu putem decât să acceptăm mesajul unui turist polonez, scris pe tocul uneia dintre ușile Cabanei Urlea: 
”Romanians, please, clean you mountains!”.

CABANA TURNURI X

Cabana Turnuri în urmă cu 2-3 decenii

Amplasată pe malul estic al văii Podragului, pe mica terasă glaciară de sub Turnurile Podragului, la limita de sus a pădurii de molid; încadrată de muchia Tărâța la est și muchia Podragului la vest, la sud de cascada Podragului, iar la nord de valea Arpașului. Altitudine 1520 m.

Cabana  Turnuri - 2000

- Construcție din lemn și parțial din piatră acoperită cu tablă.
- Sala de mese cu 30 de locuri

- Grup sanitar în exterior, încalzire cu lemne în sobe de teracotă, iluminată cu lumânări și curent electric de la generator.


CABANA TURNURI - 2000

Nu este o clădire foarte spațioasă. Dispune de numai 20 de locuri de cazare în priciuri iarna ți 34 locuri vara (o cameră cu paturi comune) Deci neaparat trebuie achiziționat un sac de dormit bun si calduros. Căldura se face cu ajutorul sobei de teracotă alimentată cu lemne, iar lumina este dată de un generator. Eventual lumânări, dacă generatorul a rămas fără benzină. Apă la izvor, grup sanitar exterior.

CABANA TURNURI - 1980

Cabana Turnuri -  2014, cu amenajări în 2014 - 1520 m altitudine

Amplasată pe malul estic al văii Podragului, pe mica terasă glaciară de sub Turnurile Podragului, la limita de sus a pădurii de molid; încadrată de muchia Tărâța la est și muchia Podragului la vest, la sud de cascada Podragului, iar la nord de valea Arpașului.



CABANA TURNURI - anii 80

CABANA TURNURI - în sezonul rece


CABANA TURNURI - pregătiri de iarnă

CABANA TURNURI - interior sală de mese

CABANA SÂMBĂTA - FOTO X

VALEA SÂMBĂTA - COLȚUL BĂLĂCENI (stânga) - FEREASTRA MARE 

CPLȚUL BĂLĂCENI

VALEA SÂMBETEI

CABANA PODRAGU X

Cabana Podragu este una din cele mai frumoase, mai vechi și mai pitorești cabane din România. Cabana Podragu este punct de reper în Munții Făgăraș, printr-o deschidere frumoasă și la o înălțime de 2.136 metri  altitudine, foarte aproape de lacul glaciar Podragu. Este cabana din Munții Făgăraș situată la cea mai mare altitudine, (2136 de metri), pe versantul nordic, în căldarea glaciară a Văii Podragului, lângă lacul cu același nume. Este vizitată de turiștii care parcurg traseul de creastă, sau de cei care urcă aici pentru a se bucura de frumusețea zonei și de accesul pe vârful Moldoveanu.
CABANA PODRAGU - 2000

In anul 1885, Societatea Carpatina Transilvaneană (SKV) din Sibiu, a construit la lacul Podragu un adăpost de piatră, care nu a durat mult, ci s-a dărăpanat. In anii 1937-1939 Turing Clubul României a luat hotarirea de a construi o cabană turistică la Lacul Podragu, scop în care a arendat terenul necesar de la locuitorii comunei Ucea de Sus, a întocmit planurile și a executat cabana la Tălmaciu, urmând ca apoi să fie transportată în bucăți și montată la locul stabilit. Totodată, asociația a pornit la deschiderea și amenajarea drumului și a cărării care duce pe Valea Podragului până la lac.

SUB TURNURILE PODRAGU

CASCADĂ PE VALEA PODRAGU
Datorită unor piedici apărute în calea realizării acestei cabane, TCR-ul a renunțat la proiectul inițial și a transportat cabana în apropierea Vârfului Suru, montând-o pe locul numit Fruntea Moașei. – Actuala cabană Podragu a fost construită prin anii 1948-1949 de către Banca Națională a României pentru salariații săi, fiind dată în folosință în anul 1950. Actualmente ea este folosită drept cabană turistică.

Cabana Podragu, Anexa și baia de Rododendron

Transportul alimentelor, combustibilului, lemnelor, și al aproape tuturor lucrurilor de care este nevoie la cabane, se face cu ajutorul măgărilor, sau în rucsac. Cabana are generator, apă curentă la bucătărie și 70 de locuri de cazare. In jurul cabanei sunt locurile de campare gratuite. Cabana Podragu este închisă iarna, dar în apropierea ei se află o anexă ce poate fi folosită în condiții bune ca refugiu. Cabana are bufet și cantină, unde se poate mânca foarte bine, evident, în perioada în care este deschisă cabana.

Căldarea glaciară Podragu - vedere spre latura cabanei


CABANA PODRAGU - vedere din creastă

Este asezată în căldarea principală a Podragului, pe o prispă de stâncă in partea vestică a lacului mare. Cabana este formată dintr-un corp principal și o anexă. Cladirea principală, cu parter și etaj, este construită din zid de piatră. La parter se află dormitoare, sala de mese, bucătăria și grupuri sanitare. Etajul cuprinde trei dormitoare, camera cabanierului și grupuri sanitare. Se pot caza 100 de persoane in camere cu 6-18 paturi

Pe  timp de iarnă sau toamnă târzie, pe perioada când cabana este închisă, poate fi folosită anexa alăturată drept refugiu. Asta, bineinteles dacă cei care au trecut pe acolo înaintea dvs. au lăsat curat și ușa închisă, ca să nu fie plin de zăpadă înăuntru. Din când în când se mai găsesc câte unii “curioși” cu instincte sălbatice care pe timp de iarnă sparg geamurile de la cabană pentru a pătrunde înauntru, și atunci iarăși trebuie reparate ferestrele, ceea ce la 2136 m altitudine nu este prea de ușor, pentru că nu “cresc” termopane pentru ferestre pe marginea lacului.

Astfel de specimene umane nu merită noblețea și demnitatea munților.


LACUL PODRAGU ȘI CABANA


CABANA PODRAGU- Cărăușii

In aval de cabana Podragu se găsește Cabana Turnuri, situată pe aceiasi vale, la 1520 de metri altitudine, fiind deschisă pe toata perioada anului, dar care oferă condiții modeste. Ea este, însă de mare ajutor pe traseul lung de la șes la Podragul.

SPRE PODRAGU