CASTELUL CHAMBORD - VALEA LOAREI

Franța este o țară cu un tumultos trecut istoric și stralucite tradiții arhitecturale. Pe întinsul ei pitoresc se găsesc mii de castele (după unii autori chiar în jur de 20.000), împreună cu ruine impresionante de fortărețe căzute în mister. Acestea sunt constructii ample sau modeste și, împreună cu mulțime de greu de definit de edificii cu alte destinații, reprezintă un patrimoniu cultural si artistic greu de egalat, de valoare națională sau internațională. Printre acestea se află și Castelul Chambord (Chateau de Chambord), situat la Chambord (Loir-et-Cher, Franta), fiind cel mai mare de pe Valea Loarei (Vallee de la Loire, Val de Loire).

          Perioada secolelor al 16-lea și al 18-lea a fost excepțional de fertilă în construirea a numeroase edificii, palate si castele-resedință, printre care se impune cel de la Chambord, pe Valea Loirei. In timpul regelui Francisc I-ul, mare ctitor și cel care a stimulat substanțial dezvoltarea vieții artistice în Franța. Alaturi de castelul din Blois, pe care il continua, monarhul a început în anul 1519 edificarea celui mai frumos castel din timpul său, castelul din Chambord, situat intr-o zona pitorească pe Valea Loirei. Construcția a continuat în timpul domniei regelui Henric al II-lea (1547-1559) și a fost finalizata în timpul lui Ludovic al XIV-lea (1638-1715).

Unul din cele mai strălucite exemple ale Renașterii în Franța, castelul este opera arhitecților Denis Sourdeau si Pierre Nepveu (zis Trinqueau) și Jasques Coqueau. Conceptia generală este de origine italiană, dar a fost trecută prin filtrul și personalitatea lui Francisc I-ul și a unor puternice tradiții locale. S-a emis și o ipoteză, ca și Leonardo da Vinci ar fi contribuit la elaborarea primelor schițe ale acestui castel.

Situat la 15 km est de orășelul Blois, pe renumita vale a Loarei Castelul Chambord îmbogățește minunat zestrea de arhitectură și artă a Franței. Chambord este unul dintre cele mai cunoscute castele din lume datorită unei foarte distincte arhitecturi renascentiste franceze care îmbină stilul tradițional francez cu structuri renascentiste. Domeniul national Chambord (Domaine national de Chambord) este singurul domeniu regal care s-a păstrat intact până în zilele noastre. Castelul, este cel mai mare de pe Valea Loirei, a fost construit in inima celui mai mare parc forestier inchis din Europa (5441 ha). Ca suprafață acoperită, se spune că ar fi al doilea după palatal Versailles.

          Dimensiunile castelului sunt mai mult decat impresionante: fațada are o lungime de 156 metri și o inaltime de 56 metri, iar zidul de incintă are o lungime de 32 de kilometri.

          Castelul Chambord a fost conceput ca o veritabilă fortareață, cu donjon și incintă cu turnuri masive, schițele originale fiind atribuite arhitectului italian Domenico da Cortona. Complexul este compus dintr-o mare incinta rectangulară, înconjurată pe toate laturile de construcții, cu turnuri de colț cilindrice, din care 2 au rămas la nivelul aripilor joase și altele 2 mai inalte, cu acoperișuri înalte, mansardate, de formă tronconică, terminate cu turnulețe circulare. Lipit uneia dintre laturile lungi si pătrunzând adânc în curtea interioară, se ridică corpul principal, denumit donjon, un enorm volum cubic (parter, 2 etaje și acoperiș inalt mansardat), avand 4 turnuri rotunde la colțuri, și acestea cu acoperișuri înalte, tronconice, mansardate, terminate cu turnulețe - campanile circulare. Patru mari spații cu încăperi de locuit formează la fiecare nivel un plan în forma de cruce, la intersectia lor aflandu-se în centru celebra scară circulară, liberă, cu 2 rampe care permit (în sensuri opuse) urcarea și coborarea simultană. Concepția și poziția centrală a acestei scări erau noi în Franța și au influențat dezvoltarea planurilor în perioada urmatoare.

            Dacă în privința planimetriei se regăsesc unele idei mai vechi, în ceea ce priveste plastica arhitecturală de ansamblu și de detaliu, se etalează o atitudine inovatoare, plină de vervă și fantezie, elaborând forme volumetrice și plastice de mare expresivitate. Nivelele obișnuite sunt perforate de mari suprafete vitrate, de forma rectangulară, marcate în fațade de muluri care le impart în 3 registre bine delimitate, golurile ferestrelor fiind despărțite de pilaștri.

O cornișă puternică, cu balustrade, face trecerea la nivelul superior al mansardelor, care reprezintă o adevarată feerie plastic-decorativă: acoperiș foarte înalt, cu pante repezi, ferestre și coșuri-șemineu înalte, bogat decorate, terase și loggii de unde se puteau urmări vânătorile organizate iîn împrejmuiri.

 Un repertoriu ornamental renascentist rafinat (muluri, ancadramente, capiteluri, etc.), jocul plinurilor și golurilor, piatra de culoare deschisă, contrastul dintre aceasta și discurile de ardezie, folosirea lucarnelor suprapuse, frontoanelor, umbrelor și luminii sunt câteva dintre caracteristicile arhitecturale ale castelului.

Compoziția gradată, echilibratîă și armonioasă a volumelor, generată de o planimetrie clară, sunt elementele definitorii ale acestei construcții, unică, în felul său în toată Europa. Bine încadrat în peisajul plat, cu mari parcele de gazon și elemente de vegetație atent studiate, care prin simplitate și discreție il pun în evidenâă, ansamblul de la Chambord se inscrie printre cele mai semnificative realizări în cadrul arhitecturii Renașterii franceze și internaționale.

Deși se repetă se precizează Chambod este cel mai mare castel de pe valea Loirei și este construit în inima celui mai mare parc forestier închis din Europa (5441 mp, din care circa 4500 mp suprafață împădurită). Din orice unghi este privit castelul pare un colos și este normal deoarece este al doilea castel al Franței. Pe lângă camere, castelul mai are o bucătărie, o capelă și o sală de teatru. Lângă castel se află grajdurile și grădina. Scara principală, de care am amintit, a fost proiectată de Leonardo da Vinci și este dublu spiralată. In prezent castelul este în proprietatea statului francez și este muzeu cu interioare puțin bogate și representative.

Există păreri ale unor autori moderni că Chambord a fost construit cu un singur scop, acela de a uimi și reușește chiar după o jumătate de mileniu.

Ascuns strategic într-o oază de liniște, Chambord a fost început în 1519 și terminat în 1547. Spre deosebire de celorlalte castele de pe Loara, Chambord a fost doar o reședință de paradă, folosit pentru întâlniri de vânătoare, sau baluri organizate de rege și favoriții săi, un fel de "casă de vacanță" la dimensiuni regale. Asta explică absența aproape totală a mobilierului. Nu este gol în totalitate, dar față de majoritatea castelelor din regiune, bogate în mobilier, decorațiuni și ornamente, prin Chambord cam suflă vântul.

Inspirat puțin din arhitectura medievală, castelul rămâne negreșit o adevărată operă a Renașterii, un "capriciu" uriaș al unui rege grandoman. Cu toate că a suportat cheltuieli uriașe, în cei 32 de ani de domnie, regele François I-ul nu a petrecut mai mult de 40 de zile la Chambord, ceea ce este curios.

Totul la Chambord este ieșit din comun: fațade, terase, acoperișuri cu formă de clopotnițe, mulțime de turle cu acoperișuri rotunjite, saloane, apartamente. Timp de 25 de ani, 2000 de artizani și muncitori au lucrat la construcția castelului. Zidurile formează un vast cadrilater, ale cărui colțuri sunt reprezentate de turnuri mari, rotunde. In centru se ridică donjonul, turnul principal, ca "un castel într-un castel". Adică, ce se vede la exterior este doar zidul... în interiorul acestuia. Acel donjon este de fapt un castel propriu-zis, cu alte 4 turnuri. Insă atracția principală la Chambord o reprezintă scara interioară centrală, dublă,  în spirală. Adevărată operă de artă, pe acesta scară pot urca și coborî simultan două persoane fără să se întâlnească. Foarte interesant.  Mulți se întreabă dacă castelul s-a construit oare doar pentru a adăposti această scară ingenioasă. Nu se știe cum a primit regele planurile geniale ale lui Leonardo da Vinci.

Pare sigur că Chambord a fost construit să impresioneze și nu  se poate contesta faptul că Chambord este cu adevărat impunător. Nu cred că cineva a plecat de la el fără nici un fel de emoție. In momentul când se ridică în fața vizitatorului silueta sa grandioasă, nu se poate trăi decât un sentiment de uimire.

Vizitatorul își pune întrebarea um pot exista astfel de locuri ! Cum au putut oamenii crea astfel de construcții grandioase, fără nici măcar să locuiască în ele, ci doar pentru capricii colosale. Erau construcții prin care regii își uluiau supușii, arătându-și puterea absolută. Chambord a fost construit pentru asta... pentru ca oamenii să rămână muți de uimire în fața lui. Nu o fi procedat François I bine atunci, dar uite că astăzi Chambord trezește încă admirația, fiind cel mai  cel vizitat castel din Franța, după Versailles.  

          Locuit cu fast și părăsit în anumite perioade destul de lungi, castelul Chambord a trecut în proprietatea statului în 1932, fiind restaurat. Printre iluștrii săi ocupanți se pot aminti Francisc I-ul și Ludovic al XIV-lea, Gaston d’Orleans - fratele lui Ludovic al XIII-lea, Stanislas Leszczynski - regele Poloniei, mareșalul de Saxa și ducele de Bordeaux, conte de Chambord, nepotul lui Carol al X-lea.

Castelul Chambord a fost sursa de inspiratie pentru castelul Bestiei, in filmul de animatie Disney din anul 1991 “Frumoasa si Bestia”. Astazi, Chambord este o atractie turistică majoră. Rod al sintezei influențelor bine asimilate ale artei italiene din epocă cu tradițiile și fantezia franceză, castelul Chambord este o mărturie elocventă a geniului creator al poporului francez. In fiecare an, o multime de vizitatori din întreaga lume vine să descopere feericul Chambord, Înscris în patrimoniul mondial UNESCO din anul 1981.