VIENA - SCHILLER DENKMAL

Schillerdenkmal – Monumentul Schiller

Ideea de a ridica un monument dedicat lui Schiller în Viena, s-a emis în 1859, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea sa. Pentru început s-a gândit ca monumentul să fie amplasat în zona Franzensring, pe locul unde astăzi se află Burgtheater, pe Ringstrasse. In final, în 1868, s-a decis ca să se folosească amplasamentul actual, în spațiul care s-a numit ulterior Schillerplatz, sau Schillerpark. Respectivul spațiu se află în dreptul grădinii Burggarten, pe o stradă paralelă, la sud, cu actualul Opernring, stradă numită Elisabethstrasse și despărțit de Opernring prin Robert Stolz Platz, care face legătura între Schillerpark și Opernring, sau între Schillerdenkmal și monumentul Goethe, construit mai târziu.

Locul viitorului Schillerpark s-a aflat anterior în afara zidurilor de apărare ale vechiului oraș pe un povârniș și a intrat în arealul capitalei după 1860. Un timp pe locul viitorului parc s-a aflat o piață de var, dar din anul 1870 consiliul municipal a decis ca acolo să se contureze un parc destinat lui Schiller, pentru că se cunoștea decizia de ridicarea viitorului monument Schiller.

Ulterior, în colțul sud-estic al grădinii Burggarten, pe Ringstrasse, s-a ridicat monumentul dedicat lui Goethe, așa că, în principiu, cele două monumente sunt vecine.

Conducerea acțiunii de ridicare și stabilire a amplasamentului monumentului Schiller a aparținut unui comitet format din artiști și intelectuali. Prima întâlnire a avut loc în 1868.

Anastasius Grun a reprezentat Comitetul Monumentului Schiller, dar, în cadrul comisiei, lucrarea a fost condusă și realizată de către medicul și scriitorul Dr. Ludwig August Frankl, personaj care trebuie să fie considerat ca inițiator real al statuii lui Schiller.

Participarea la licitație a fost mare. S-au depus 44 de proiecte, 28 de modele ca material plastic și 16 desene. Contractul a fost atribuit sculptorului german Johannes Schilling (1828 - 1910). La ceremonia de inaugurare a lucrărilor Ludwig August Frankl a depus un document scufundat în fundație.

Din cauza prăbușirii pieței de valori lucrările au fost întrerupte în anul 1873, dar în 1876 lucrarea a fost terminată. La dezvelirea monumentului Frankl a rostit discursul, inaugural, iar Anastasius Grün a completat prologul.

Imobilul dominant pe Schillerplatz, în spatele monumentului Schiller, se află Academia de Arte Frumoase, cu o galerie de artă și o colecție grafică. Clădirea a fost construită de către anii 1872-1877 de Theophil Hansen.

Spre răsărit de Schillerpark s-a construit, în 1870, clădirea Schillerhof, de către Johann Romano și August Schwendenwein. Clădirea a fost până în 1918 sediul Curții Supreme și a K.K. Ministerului Căilor Ferate. Din 1919 clădirea a fost sediul Curții Constituționale a Republicii Austria. Toate clădirile în jurul Schillerpark includ varietăți stilistice.

Statuia lui Schiller este executată din bronz ca și alegoriilr ce înconjoară soclul înalt de granit. Lângă statuia lui Schiller sunt, pe lângă soclu, sunt reprezentate cele patru vârste și figuri alegorice care simbolizează geniul, poezia, știința și patriotismul.

Friedrich Schiller a fost primul artist căruia I s-a dedicate un monument reprezentativ într-o piață publică din Viena. Până la acest monument se obișnuia ca să se ridice astfel de monumente numai pentru personalități conducătoare sau generali. După cum am amintit, în 1900 a fost ridicat un monument pentru Goethe pe opernring vis-a-vis de Schillerdenkmal, dar la o oarecare distanță, pe Opernring.

In 1891, în colțuri ale Schillerpark s-au amplasat încă două monumente de poeți, ambele create de Karl Schwerzek. Unul dintre ele este dedicat lui Anastasius Grün, care a avut rol la stabilirea monumentului lui Schiller, celălalt dedicate lui Nikolaus Lenau. Acestea sunt busturi de piatră pe socluri înalte, iar la poalele lor sunt reprezentate figuri de Genii.

Mai mic decât celelalte monumente și aproape de o zonă de parcare, dar pe marginea parcului, s-a plasat un bust de bronz al poetului Josef Weinheber, care a fost creat în 1940 de către Josef Bock. Abia în 1975 a fost plasat aici pe un soclu de granit executat de Heribert Rath. In 2010, Stephan Schmidt-Wulffen, rector al Academiei de Arte Frumoase, din Administrația orașului Viena, a cerut îndepărtarea monumentului deoarece Weinheber s-a afimat în favoarea nazismului.

Cel mai recent monument din Schillerpark s-a ridicat în anul 2000. Acesta a fost creat în numele Armeniei și reprezintă pe scriitorul austriac Franz Werfel care a prezentat în romanul său Patruzeci de zile de Musa Dagh lupta poporului armean împotriva asupritorilor lor otomani. Sculptorul Ohan Petrosyan a creat bustul lui Werfel din bronz. Roland Martirosjan a proiectat din granit piloni pe care este sculptată cu litere armene și inscripția: In semn de recunoștință. Poporul armean.

Schillerpark este folosit în principal de studenții Academiei și de turiști. Cu toate că este de dimensiuni mai mici decât multe alte zone verzi ale centrului orașului, Schillerpark poate fi socotit unul dintre cele mai remarcabile parcuri din Viena.

Robert Stolz Platz asigură conexiunea între Schillerplatz și Opernring. O placă dedicată compozitorului Robert Stolz, este atașată unei case de pe Schillerplatz la unirea cu Robert-Stolz-Platz. In casa respectivă a locuit odată Robert Stolz.