joi, 21 septembrie 2017

MUNȚII FĂGĂRAȘ



In anul 1907, Muntii Făgăraș au impresionat în asemenea măsură pe Emmanuel de Martonne încât i-a numit pe drept și cu inspirație  “Alpii Transilvaniei”. Sunt cu siguranță cei mai impunători din muntii noștri. Sunt de fapt cei mai semeti, cei mai înalți, cei ce amintesc cel mai veridic de ultima glaciațiune și cei mai aproape de cer pe care îi avem.
Emmanuel de Martonne (născut la. 1 aprilie 1873, la Chabris – decedat la. 24 iulie 1955, Sceaux, Franța), a fost un geograf și pedagog francez, binecunoscut în România interbelică pentru contribuțiile sale esențiale la trasarea granițelor României Mari, precum și la studierea riguroasă și științifică a geografiei României, a Munților Făgăraș, de a căror frumusețe sălbatică, neatinsă și pură a fost profund impresionat, numindu-i Alpii Transilvaniei.
 Acest lanț muntos seamănă cu o imensă coloană vertebrală orientată de la est la vest având „coastele” (culmile) orientate către nord și respectiv, sud. Seamănă cu niște contraforturi dispuse aproape perpendicular pe creastă. Culmile din partea nordică sunt cu mult mai scurte și mai abrupte decât cele din partea sudică, care sunt foarte lungi și domoale. Ele au lungimi și mai ales înfățișări diferite, după cum sunt orientate spre nord sau spre sud. Ramificațiile nordice sunt în mare parte abrupte și stâncoase în apropierea crestei, domolindu-se numai sub mantia pădurilor de conifere, care apar imediat ce înălțimea scade sub 1.700 m. O altă caracteristică a acestor ramificații constă în aspectul lor de muchie foarte îngustă și pe alocuri zimțată. In contrast izbitor cu ramificațiile nordice, spinările ce se desfac din creastă spre sud sunt mai lungi și mai domoale, în parte acoperite de pășuni întinse.
In văile care coboară către nord, spre Transilvania, apele sunt silite, din cauza pantei foarte înclinate, să coboare în salturi, formând numeroase cascade. Printre văile cele mai pitorești se numără: văile Moașei, Șerbotei, Doamnei, Bâlei, Brezcioarei, Ucei Mari și Ucișoarei, Sâmbetei și altele.
Creasta principală și ramificațiile nordice ale Munților Făgăraș supuse acțiunii curenților, precum și dezagregărilor produse de îngheț și dezgheț, formează în unele locuri custuri foarte înguste, șei crenelate, cum sunt :Portița Arpașului cu Fereastra Zmeilor, șeile dintre văile Șerbotei (nord), izvoarele Scara și Negoiu (sud).
O altă caracteristică a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare, precum și lacurile alpine situate la mari altitudini. Unele din aceste lacuri sunt alimentate de izvoare subterane.
Munții Făgăraș sunt delimitați la vest de Valea Oltului, iar la est de râul Bârsa Groșetului și Râul Dâmbovița. La nord sunt delimitați, printr-un mare abrupt tectonic, de Depresiunea Făgărașului, cunoscută și sub denumirea de Țara Oltului. Înspre nord, pe o distanță de doar 8–10 km, diferența de nivel atinge peste 2.000 de metri. 
Spre sud, delimitarea este mult mai puțin accentuată, fiind caracterizată prin după culmi lungi de 30–40 km (OlanuluiRobițaScărișoaraNisipuriZârnaetc.), de șirul depresiunilor CâmpulungBrădetuArefu și JibleaMunții Făgăraș sunt o capodoperă și o comoară a lanțului Carpaților Meridionali românești. Ei exprimă trăinicia acestei țări și bucuria de a atige cerul. S-au înălțat atât de mult încât în zilele ce au claritatea mileniilor din urmă lasă, pe români, să zărească luciul discret al Dunării și marea de dealuri și câmpii ce duc spre ea.
Imensa culme a Făgărașului cu o lungime în linie dreptă de cca.70 km (84 km urmând anumite abateri ale culmii) și o lățime de cca.40 km, este alcătuită dintr-o mulțime de piscuri și creste aliniate într-un front alpin cuprinzând opt din cele 14 vârfuri ale munților României care depășesc 2500m. Aici se înalță Moldoveanu (2544m), Negoiu (2535m), Viștea Mare (2527m), Lespezi (2522m), Cornu Călțunului (2510m), Vânătoarea lui Buteanu (2507m), Hârtopu (2506m) și Dara (2500m), și încă 42 de vârfuri cuprinse între 2400 și 2500m.  Există 42 de vârfuri având peste 2.400 m și mai mult de 150 de vârfuri de peste 2.300 m. Vârfurile sunt unite prin șei adânci, unele coborând până sub 2000 m altitudine (Curmătura Zârnei: 1.932 m). Densitatea de culmi, abrupturi, vârfuri și înălțimi, au atras asemănarea lor cu Alpii.
Continuând lista extremelor, aici este cea mai densă rețea hidrografică din țară (peste 0.8 km/kmp). Aici, în căldarea glaciară Hârtopul Leaotei se află lacul situat la cea mai mare altitudine din țară, Lacul Mioarelor la 2282m. Cel mai întins lac glaciar din Făgăraș este Bâlea, cu o suprafață de 4.65 ha. Cel mai adânc lac glaciar cu 15.5m este Lacul Podragu. Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius.
Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este complet senin. Masivul își formează și nori proprii. Aici sunt înregistrate cele mai mari valori ale precipitației, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe, care fac imposibilă inclusiv circulația pe drumul alpin, Transfăgărășanul, care din 1974 traversează masivul. Tot pe această creastă turiștii pot avea parte de un spectacol fascinant al vâltorii cețurilor, care amplifică la dimensiuni fantastice abisurile, acordând contururi mirifice crestelor, și printr-o nișă formată în ceață se arată verdele pajiștilor care se scaldă în lumina de aur a soarelui.
Rezervațiile naturale din masivul Făgăraș sunt puține față de bogăția de plante endemice și de arii peisagistice splendide.
Rezervaţia Golul alpin și lacul Bâlea are o suprafață de 120,45 ha, cuprinzând un teritoriu străjuit la sud de vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2.508 m), Capra (2.450 m) și Paltinu Mare (2.480 m), pe flancul vestic de Muchia Buteanu, iar pe cel estic de Muchia Bâlea. Rezervația include în circul glaciar Bâlea, lacul glaciar cu același nume, cel mai mare lac glaciar al Munților Făgăraș. Este păcat că frumusețea sălbatică a acestui circ glaciar s-a degradat continuu după costruirea șoselei Transfăgărășan, prin transformarea în parcări a unei mari suprafețe de pășune alpină și invadarea cu un bazar de comerț mărunt. Poteci, ca niște carii, făcute de mulțimea de turiști în sandale și cu tocuri cui, brăzdează minunata bogăție a pajiștii alpine. Aici Nicolae ceaușescu dorea să facă o stațiune montană care să rivalizeze cu cele din Alpi. Nu a apucat decțât să facă un transpor prin cablu cu telecabină.
Rezervația Arpășel are o suprafață de 736 ha şi este situată pe versantul nordic al Munților Făgăraș, cuprinzând etajul alpin, subalpin și montan superior, de la 2.500 m la 1.000 m altitudine.
Rezervaţia Calcarele de la Turnu Roșu aflată în apropierea localității Turnu Roșu, cuprinde o fâșie de calcare suprapuse pe șisturi cristaline. În aceste calcare sunt incluse bogate depozite de fosile, interesante din punct de vedere științific.


Imagini pentru Munții Făgăraș
Vedere de ansamblu spre vest- în planul ultim trapezul
Viștea-Moldoveanu

Imagine similară
Vârful Negoiu în dreapta. Traseul Bâlea Lac - Negoiu. Vedere
de pe Lăițelul. In centru lacul Călțun.
Imagine similară
Custura Sărății

Custura Sărății
Imagine similară
Custura Sărății
Imagini pentru Munții Făgăraș
Custura Sărății
Imagine similară
Traseu de iarnă spre circul glaciar Podragu. In spate vârfurile
Viștea și Moldoveanu
Imagine similară
Avalanșă.
Imagini pentru Munții Făgăraș
Vârful Negoiu - iarna
Imagine similară
Valea Sâmbăta - Colțul Bălăceni, în stânga, și Fereastra Mare
Imagine similară
Fereastra zmeilor
Imagine similară
Munții Făgăraș - capre negre.
Imagine similară
Panoramă spre lacul Călțun dinspre vârful Negoiu.


Imagine similară
Ultima săritoare de vârful Vânătoarea lui Buteanu
Imagini pentru Vârful Capra
Stânga Vrfurile Capra și Vânătoarea lui Buteanu, la mijloc
Urechile de Iepure și la dreapta Vârful Vârtopel.
Imagini pentru vânătoarea lui buteanu
Vârfurile mândre Viștea și Moldoveanu.
Imagine similară
Vedere spre Vârful Moldoveanu dinspre Vârful Viștea Mare.
Imagini pentru Vârful Capra
Vârful Viștea și Vârful Moldoveanu 2544 m.
Imagini pentru Vârful Capra
Trapezul Viștea Mare - 2527 m - Moldoveanu - 2544 m.
Imagine similară
Perspectivă spre trapezul Viștea Mare - Moldoveanu.

Vârful Viștea Mare este al treilea vârf al țării, după Moldoveanu și Negoiu. Situat pe la mijlocul crestei principale a Făgărașului și având o altitudine de 2.527 metri, oferă vizitatorilor peisaje de excepție. Date fiind diferența mică de înălțime și distanța mică care le separă, cele două vârfuri Viștea Mare și Moldoveanu formează împreună un trapez muntos uriaș. Din vârful Viștea Mare se poate ajunge pe vârful Moldoveanu pornind spre sud pe un scurt traseu de doar 421 m.
Imagine similară
Munții Făgăraș - vedere de la poale din Transilvania
Imagini pentru vânătoarea lui buteanu
Lacul Călțun - vedere spre est - în centru Vârful Lăițelul
Imagine similară
Valea Bâlea - șoseaua Transfăgărășan
Imagini pentru vânătoarea lui buteanu
Vedere spre creasta Mușeteica
Imagine similară
Turnul Paltinului care stăjuiește spre nord Valea Doamnei.
Imagine similară
Turnul Paltinului - vedere spre Vârful Negoiu.
Imagine similară
Turnul Paltinului - Laița la dreapta - Lăițelul în centru și
Vârful Negoiul la dreapta spate.
Imagine similară
Vedere din poteca de urcare spre Laița, înaloi spre Turnul
Paltinului. La stânga Valea Doamnei.
Imagine similară
Strunga Dracului - spre Vârful Negoiu
Imagine similară
Strunga Dracului - spre coborâre.
Imagine similară
Strunga Dracului - urcare la final.
Imagine similară
Strunga Dracului - spre Vârful Negoiu
Imagini pentru Strunga Dracului
Strunga Dracului
Imagine similară
Vârful dintre Strungi.
Imagine similară
Strungi spre Vârful Negoiu dinspre Lacul Călțun.
Imagini pentru Strunga Dracului
Strunga Dracului
Imagine similară
Strunga Dracului
Imagini pentru strunga doamnei fagaras
Strunga Doamnei - ocolire a strungii Dracului
Imagini pentru Strunga Ciobanului
Strunga Cibanului - cea mai ușor de urcat și coborât spre Negoiul.
Imagini pentru cabana paltinu balea
Cabana Paltinu în forma inițială - 1974 - destinată a fi cabană
de vânătoare a lui Nicolae Ceaușescu.
Imagini pentru cabana paltinu balea
Cabana Paltinu - ultima amenajare - și Muchea Bâlii
Imagini pentru Vârful Suru
Vârful Suru -2281 m
Imagini pentru Vârful Suru
Vârful Suru - 2281 m
Imagini pentru Vârful Suru
Vârful Suru - 2281 m
Imagini pentru Vârful Suru
Vârful Budislavu - 2343 m
Imagini pentru Vârful Ciortea
Vârful Ciortea - 2427 m.
Imagini pentru Vârful Ciortea
Vârful Ciortea - 2427 m.
Imagini pentru Vârful Ciortea
Vârful Ciortea - 2427 m.
Imagini pentru Vârful Ciortea Mare
Perspectivă sprte Ciortea II, Ciortea I, Capul gemenilor
și Grohotișu
Imagine similară
Vârful Corabia - 2407 m - între Șaua Podragului
 și Vârful Viștea Mare.
Imagini pentru Vârful Suru
Vârful Arpașul Mare - 2468 m
Imagini pentru Vârful Arpașul Mare
Vârful Mircii - 2470 m (în stânga) și Arpașu Mare - 2468 m
(în dreapta)
Imagini pentru Transfăgărășan
Viperă la cota 2000 m. Deși dispăruseră din Munții Făgăraș de
circa 50 de ani, au reapărut până spre zona alpină - 2016

Imagini pentru Militarii și Transfăgărășanul
Circul glaciar Bâlea și Transfăgărășanul ce urcă dinspre nord.
Imagine similară
Lacul Bâlea și Muchia Netedu - vedere de pe Vârful Paltinu
Imagine similară
Zona Vârfului Negoiu
Imagini pentru Militarii și Transfăgărășanul
Glăjerie - 1974.  Cei doi vor să deschidă Transfăgărășanul.
Imagini pentru custura saratii
Custura Sărății văzută coborând de pe vârful Negoiu. Urcă apoi
spre Vârful Șerbota - 2331 m
Imagini pentru custura saratii
Custura Sărății
Imagine similară
Custura Sărății - trei peșteri
Imagine similară
Custura Sărății văzută de pe creasta Șerbotei. Puțin până la
Vârful Șerbota - 2331 m
Imagini pentru custura saratii
Custura Sărății
Imagini pentru custura saratii
Custura Sărății
Imagine similară
Vedere de pe Vârful Podeiu - 2408 m, spre Negoiul Mare - 2535 m,
Negoiul Mic și Custura Cibanului.
Imagine similară
Custura Sărății
Imagine similară
Custura Sărății.
Imagini pentru custura saratii
Vârful Negoiu - 2535 m.
Imagini pentru custura saratii
Custura Sărății - pasaje dificile
Imagine similară
Custura Sărății - vedere de ansamblu.
Imagini pentru custura saratii
Custura Sărății - pericol iarna fără echipament
adecvat.
Imagini pentru Trei pași de moarte
Trei pași de moarte
Imagine similară
Trei pași de moarte - cabluri ajutătoare
Imagini pentru Trei pași de moarte
Trei pași de moarte -cabluri ajutătoare.
Imagini pentru Trei pași de moarte
Trei pași de moarte
Imagini pentru Trei pași de moarte
Trei pași de moarte - escaladă dificilă
Imagini pentru Trei pași de moarte
Trei pași de moarte.
Imagini pentru Trei pași de moarte
Trei pași de moarte.

Imagini pentru Vârful Capra
Vârful Capra - 2484 m. și lacul Capra

Vârful Capra 2484 m.

Vârful Capra - 2484 m.
Imagini pentru Vârful Capra
Intre Vârful Iezerul Caprei și Vârful Călțun.
foto Marius
Acul Revolver aflat pe Piciorul Caprei, o stâncă parcă cioplită de mâna unui sculptor.
foto Marius

Căldarea Fundu Caprei, porţiunea superioară, mărginită la nord de creasta Arpăşel-Vârtopel. In ceață creasta spre est cu Arpaşu Mic (în planul din faţă) şi piramida Viştea-Moldoveanu (în ultimul plan).

Imagini pentru Vârful Capra
Lacul Capra, lacul Căprița și Vârful Iezerul Caprei.
Imagini pentru Vârful Capra
Lacurile Capra și Căprița străjuite la vest de Vârful Iezerul Caprei.
Imagini pentru Vârful Capra
Imagini pentru Vârful Capra
Vedere dinspre Vârful Lăițel spre Vârfil Negoiu.
Imagini pentru Vârful Capra
Trapezul Viștea Mare - Moldoveanu
Imagine similară
Vâefurile Boia și Ciortea
Imagini pentru Vârful Boia
Vârful Ciortea văzut de pe Vârful Boia - 2431 m.
Imagini pentru Vârful Boia
Vârful Boia - 2431 m.
Imagine similară
Ansamblu de Vârfuri ale Munților Făgăraș.
Imagini pentru Vârful Boia
Vedere de ansamblu Vârfurile Ciortea Est și Scara.
Imagini pentru Vârful Scara Făgăraș
Vârful Scara - 2308
Vârful Lespezi-Călţun
Vârfurile Lespezi-Călțun
Imagini pentru Monumentul Nerlinger Făgăraș
Monumentul Nerlinger - în amintirea unui tragic accident .
Situat în Șaua Vârtopului, înte Vârfurile Arpașul Mare și
Arpașul Mic.
Imagini pentru Lacul Buteanului
Muchia Buteanului
Imagini pentru Lacul Buteanului
Muchia Buteanului
Imagini pentru Lacul Buteanului
Muchia Albotei