LIECHTENSTEIN

Marginita de Austria si Elvetia, Liechtensteinul este, alaturi de Uzbekistan, o tara intracontinentala in puterea cuvantului, de vreme ce pentru a ajunge la mare trebuie sa traversezi granitele altor doua tari. Iar particularitatile nu se termina aici. Este singura tara care are ca limba oficiala germana, fara a avea granite cu Germania, desi influenta nu este greu de inteles in contextul istoric si al amplasarii geografice. Desi tarile vecine exercita o influenta deloc de neglijat asupra economiei, culturii sau transportului, locuitorii acestei tari mici sunt foarte mandri de originea lor si nu exista o greseala mai mare din partea unui turist decat sa ii confunde cu elvetienii, austriecii sau chiar germanii. Daca sunteti vorbitor de limba germana trebuie sa fiti pregatit pentru a conversa intr-un dialect, apropiat mai degraba de varianta elvetiana sau de cea austriaca. Cea mai vorbita limba straina este engleza, urmata de limba franceza.

O scurta istorie 

Privit in prezent drept un paradis fiscal datorita taxelor mici, Liechtensteinul aflat sub sceptrul printului Hans-Adam II, nu a avut intotdeauna sortii Fortunei de partea sa. Ramasita a destramatului Imperiu Roman, micutul teritoriu a fost indepartat timp de cateva secole de pe harta intereselor politice, rolul jucat pe scena europena fiind unul minim. Inainte de domnia actualei dinastii, tinutul aservea contilor de Hohenems. Dinastia Liechtenstein, de la care micul principat si-a mostenit numele, provenea din partea sudica a Austriei si isi avea resedinta in castelul Liechtenstein, aflat in posesia familiei din 1140 pana in secolul XIII, recuperat ulterior in 1807. Bucurandu-se de statutul de sfetnici ai Habsburgilor, membrii familiei Liechtenstein au putut prelua in regim de vasalitate teritorii vaste, care aveau sa le mareasca atat influenta cat si averea. Fara a indeplini conditiile primare necesare calificarii in cursa pentru tronul imperiulului, familia a obtinut in 1699 si 1712 drepturile asupra regiunilor Schellenberg si Vaduz. Micuta tara avea sa intre in istorie in data de 23 ianuarie 1719, cand regele Charles al VI-lea a declarat regiunile Vaduz si Schellenberg unite, ridicandu-le la rangul de principat, sub numele de Liechtenstein, in onoarea servantului sau devotat Anton Florian de Liechtenstein. In 1806, statul se regasea sub directa influenta a imparatului francez, Napoleon I, ceea ce a dus la prabusirea mecanismelor imperiale, legale si politice ale Liechtensteinului. Printul conducator a ramas vasal al imparatului francez pana la dizolvarea Confederatiei din 19 octombrie 1813. Curand dupa aceea, principatul s-a alaturat Confederatiei Germane, din 20 iunie 1815 pana in 24 august 1866, prezidata de imparatul Austriei.

In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, Liechtenstein a ramas neutru, prin urmare, siguranta tezaurelor unor tari implicate in razboi a fost incredintata micutului principat. La sfarsitul razboiului, tara a oferit azil unui grup de 500 de soldati rusi care au colaborat cu fortele germane. Un act de sacrificiu din partea Liechtensteinului, daca tinem cont de suprafata si resursele limitate a tarii. In contrast, Marea Britanie a repatriat rusii care au luptat in timpul razboiului alaturi de germani, episod care s-a finalizat cu exterminarea acestora in gulagul rusesc. Neutralitatea tarii nu a impiedicat insa Cehoslovacia si Polonia, dupa impartirea teritoriilor la masa tratativelor, sa expropieze terenuri din Boemia, Moravia sau Silezia care apartineau Liechtensteinului, in urma carora relatiile politice dintre aceste tari au devenit tensionate. In decadele care au urmat acestui negru episod din istorie, principatul independent a cunoscut o prosperitate infloritoare datorita politicii taxelor reduse care a atras o multime de companii externe, ajungand ca in prezent, numarul sediilor companiilor sa-l depaseasca pe cel al locuitorilor. In vreme ce printul de Liechtenstein ocupa locul sase intr-un top al celor mai bogati oameni ai lumii, populatia tarii care nu este mai mare decat un oras mediu al Europei, se bucura de unul dintre cele mai ridicate nivele de trai.

Timp pentru cultura 

Aflat in umbra unor mari culturi, principatul tine sa isi pastreze nota distinctiva care il face atractiv in ochii turistilor. Pana la urma, nu orice tara poate fi vizitata de la un capat la celalalt in cateva ore...In ceea ce priveste muzeele, cele mai importante se regasesc in capitala Vaduz, un oras care nu adaposteste mai mult de 5 000 de locuitori. Dintre acestea, se remarca de departe Kunstmuseum Liechtenstein, care gazduieste colectii importante de arta moderna si contemporana, dar si colectii clasice internationale. Designul avangardist al muzeului, o cutie neagra construita din beton si bazalt negru, a fost elaborat de doi arhitecti elvetieni, care nu au lasat la o parte functiunea logistica, prevazand la subsol o parcare subterana generoasa. Cei care doresc sa aprofundeze istoria principatului trebuie sa viziteze Muzeul National de Istorie, in apropierea caruia se afla si un muzeu al schiului. Colectia privata de arta apartinand printului de Liechtenstein este oferita admiratiei publicului, insa pentru a o vedea va trebui sa faceti o descindere la Viena, unde este expusa in cadrul muzeului Liechtenstein. Cat despre istoria care ni se ofera "au naturel", in aer liber, va recomandam castelul Vaduz, o fortareata medievala care a suferit transformari importante in secolele XVI si XVII, Casa Rosie, o alta constructie medievala care a devenit emblema capitalei Vaduz si al carei turn adaugat in timpul unei reconstructii poate fi vazut de la departare, castelul Gutenberg sau ruinele de la Schellenberg. Avantajul este ca nu va trebui sa irositi timp pretios intre destinatii.

Timp pentru relaxare

La capitolul distractii, lucrurile se pot aseza de la sine in avantajul turistului daca vizitati tara in timpul unuia dintre festivalurile care se desfasoara de-a lungul unui an: Targul Fermierilor, Bazarul de Vechituri, petrecerile traditionale de Anul Nou sau Zilele Chitarei. Daca nu aveti o masina la dispozitie, cel mai eficient mod (si cel mai economic) de a vizita tara este prin intermediul trenuletelor turistice care pornesc din capitala Vaduz. Explicatiile destinate turistilor sunt disponibile in 14 limbi, pentru a nu pierde informatii pretioase despre obiectivele parcurse. De altfel, transportul public in Liechtenstein este foarte eficient, fiind des utilizat atat de catre localnici, cat si de catre turisti, atrasi de pretul redus al abonamentelor. Daca vreti sa experimentati senzatia de a cuprinde cu privirea un regat intreg, este suficient sa urcati pana la satucul Triesenberg. O alta modalitate placuta de a petrece timpul, in cazul in care vremea se va arata induratoare, este parcurgerea intregii tari pe bicicleta, care dureaza cateva ore, in functie de cat de dese sunt opririle. La acest capitol, cunoscatorii sustin ca vor fi dese, pentru ca peisajele sunt de natura sa taie respiratia mai puternic decat efortul fizic depus in acesta calatorie demna de o echipa de cercetasi. Tot la efort fizic am putea sa includem schiul, desi multi ar fi de acord cu faptul ca aceasta activitate este si extrem de placuta pentru cei care stapanesc arta slalomurilor pe zapada. Cea mai indicata este partia din Malbun, locul preferat de cei care aleg sa practice schiul in Lichtenstein.

Informaţii

       Veti fi surprinsi sa aflati ca exista putine restaurante in Lichtenstein, iar daca varianta unui McDonalds care se bucura de popularitate in zona nu va surade, puteti opta pentru o gustare delicioasa la una dintre micile patiserii locale, care comercializeaza numai produse proaspete.

       Moneda oficiala este francul elvetian ( 1CHF = 2,49 LEI), insa daca nu aveti timp sa mergeti la o casa de schimb valutar este bine sa stiti ca in general este acceptata si moneda euro, insa la o rata de schimb mai degraba dezavantajoasa pentru turist. Din pacate, influenta elvetiana nu se refera numai la moneda, ci si la preturile ridicate care se afla aproximativ la acelasi nivel cu tara invecinata, mai scumpa decat alte tari europene.

       Ca si in cazul restaurantelor, numarul hotelurilor este redus, in vreme ce preturile sunt mai ridicate decat cele practicate in tarile vecine. Multi turisti opteaza pentru cazare in Feldkirck, Austria, localitate care se situeaza indeajuns de aproape pentru a nu constitui un dezavantaj.

       Daca doriti sa testati serviciile hoteliere din Liechtenstein o varianta este reprezentata de hotelul Lindenpic, unde puteti gasi o camera dubla la pretul de 135 CHF, in vreme ce la numai 15 kilometri distanta de Vaduz, la Gasthaus Krone, veti gasi camere duble plecand de la 60 CHF.

       Dupa cum banuiati, Liechtensteinul nu are un aeroport propriu. Cel mai apropiat se afla in Zurich, Elvetia, la 115 kilometri distanta. O alta varianta este aeroportul din Friedrichshafen, Germania, folosit de catre companiile aeriene care practica cursele low-cost. Autobuze speciale fac legatura intre diverse localitati, iar preturile pe care le practica sunt mai mult decat acceptabile. Transportul pe calea ferata este asigurat de Caile Ferate Austriece, care fac legatura intre Austria si Elvetia trecand prin Liechtenstein. Probabil cea mai eficienta cale de a ajunge in Liechtenstein ramane masina, insa o atentie sporita trebuie acordata drumului muntos. Inainte de a pleca in calatorie este recomandabil sa va informati asupra regimului vizelor, intrucat dupa organizarea unui referendum national, Liechtensteinul a refuzat sa adere la Uniunea Europeana.

       In ciuda nivelului ridicat de trai, populatia feminina a Liechtensteinului si-a castigat dreptul de vot abia in anul 1984;

       Populatia principatului este foarte mandra de originile sale, astfel incat orice confuzie cu oricare dintre populatiile invecinate nu va fi privita cu ochi buni; de asemenea, este de dorit evitarea discutiilor pe teme politice, si mai ales a opiniilor critice cu privire la monarhie, intrucat printul Hans-Adam al II-lea este o figura politica indragita in randul populatiei;

       Desi performantele sportivilor in privinta sporturilor de iarna nu sunt iesite din comun, Liechtenstein este tara cu cele mai multe medalii pe cap de locuitor - 9 medalii la schi alpin.