LITUANIA

Istoria medievala a Europei abunda in povesti de capa si spada, batalii eroice si portrete ale razboinicilor care, prin vitejia lor, au culcat la pamant ostile dusmanului. Lituania, situata exact in inima geografica a continentului, nu s-a conformat neaparat canoanelor Evului Mediu, desi devenise, prin secolele XIV-XV un imperiu si reunea teritorii insemnate din centrul si estul Europei. Astazi, ramasitele acelor vremuri fac deliciul turistilor si reprezinta ingredientul secret al unei excursii pe care, cu siguranta, nu o vei uita niciodata.

Lituania sarbatoreste, in 2009, un mileniu de la prima mentionare istorica a numelui sau. Pe 14 februarie 1009, în manuscrisul medieval german Cronica din Quedlinburg se pomenea despre un arhiepiscop, Sfantul Bruno, ucis la granita dintre Lituania si Rutenia (stat care se intindea pana spre nordul actualului teritoriu al tarii noastre).Cu aproape o mie de ani in urma, societatea lituaniana avea un profund caracter militar. Locuitorii acestor tinuturi si-au construit sute de castele de lemn pentru a se proteja impotriva atacurilor teutonilor si pentru a-si pastra independenta fata de acestia. Cladirile fortificate, inaltate de cele mai multe ori pe varfurile dealurilor, erau suficient de incapatoare pentru a adaposti purtatori ai titlurilor nobiliare si mai multi luptatori experimentati. Din pacate, castelele de lemn s-au prapadit odata ce si-au implinit destinul si doar cateva ramasite ale acestor constructii eroice s-au mai pastrat pana azi. Arheologii si istoricii lituanieni incearca, totusi, sa reinvie secole de istorie reconstruind cateva dintre cele mai importante fortificatii de lemn. Este si cazul vechiului castel Voruta, resedinta singurului rege incoronat al Lituaniei, Mindaugas.

Castelele de lemn n-au fost singurele modalitati de aparare ale stramosilor, de-a lungul istoriei. Prin secolul XIV, mestesugarii germani incep sa ridice primele ziduri din piatra si caramida, care se mai pot vedea si astazi. Castelul Gediminas din Vilnius, construit, spune legenda, in urma unui vis avut de ducele cu acelasi nume, este doar unul dintre exemple. Cladit initial din lemn si intarit in mai multe randuri cu caramida, edificiul a devenit una dintre principalele atractii ale Capitalei. Arheologii au reusit chiar sa gaseasca bucati din vechiul zid de lemn, pe care le studiaza cu meticulozitate in vederea reconstruirii castelului in conformitate cu adevarul istoric. O parte dintre ramasite sunt expuse la Muzeul de Arheologie aflat in interiorul fortificatiei.

Punctul cel mai inalt al castelului permite o observare panoramica a Capitalei. Centrul vechi, inclus in Patrimoniul UNESCO, este un curcubeu al stilurilor arhitecturale. Renasterea italiana, barocul si mai ales stilul gotic si-au pus amprenta pe siluetele cladirilor, multe dintre ele modelate in spirit bizantin. Cu toate ca Lituania a fost una dintre ultimele tari europene convertite la crestinism, centrul istoric al Capitalei are acum in jur de 40 de lacase de cult, construite in diferite stiluri arhitecturale. Cea mai vizitata este Biserica gotica Sfanta Ana, despre care insusi Imparatul Napoleon ar fi spus, in 1812, cand armata franceza a ocupat orasul Vilnius, ca ar dori sa si-o poata aseza in palma, pentru a o duce la Paris. Istoria nu a fost insa deloc marinimoasa cu locurile de rugaciune ale evreilor. Capitala, numita candva „orasul celor o suta de sinagogi” sau „Ierusalimul Lituaniei”, mai are acum un singur lacas de cult rezervat evreilor. Restul au fost distruse in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand au pierit si sute de mii de lituanieni de religie mozaica.

Un alt reper arhitectural, Palatul Prezidential, e construit in stil Empire, cu coloane „imprumutate” din Grecia Antica, locul de nastere al democratiei. Inaltat pe la 1300 si exins cu nenumarate ocazii, edificiul a devenit o „destinatie de vacanta” pentru tarii rusi in perioada in care Lituania se afla sub ocupatia lor. In zilele noastre, Palatul Prezidential este resedinta sefului statului.

Arhitectura orasului Vilnius este completata de statuete ale ingerilor. Desi toata gloria o aduna Ingerul din Uzupis, aceste fiinte spirituale, inchipuite chiar si pe role, impanzesc orasul. Tot in categoria arhitecturii inedite intra si un monument dedicat muzicianului Frank Zappa.

Muzeele terorii 

Lituania, o tara care a ales sa invete din greselile trecutului, spune cu mult curaj povestea ororilor petrecute in deceniile de stapanire sovietica. Unic in lume, Muzeul Victimelor Genocidului din Vilnius, cunoscut si sub numele de Muzeul KGB, e amplasat intr-o fosta inchisoare folosita de agentii secreti sovietici. Uniformele originale, celulele aproape intacte, camerele de tortura si numele victimelor gravate in piatra sunt numai cateva dintre imaginile socante ale acestui film mut.

Aproape la fel de infricosator este si Muzeul Diavolului, din orasul Kaunas, muzeu care prezinta fortele raului prin ochii civilizatiilor de pe toata suprafata globului. Majoritatea obiectelor expuse sunt opere de arta, iar vizitatorii sunt invitati sa doneze lucrari reprezentative pentru cultura lor. La subsolul muzeului se afla un local decorat in aceeasi nota.

Dealul Crucilor, cel mai misterios punct al Lituaniei 

Loc de pelerinaj in special pentru crestinii din tarile baltice, Dealul Crucilor e unul dintre monumentele care l-au impresionat pe Papa Ioan Paul al II-lea, care l-a comparat cu Colosseumul. Originile exacte ale Dealului Crucilor nu sunt cunoscute, dar istoricii cred ca primele simboluri ale crestinismului ar fi fost asezate la inceputul secolului XIX. De-a lungul timpului, cruci minuscule sau gigantice, statui ale Fecioarei Maria ori rozarii au fost aduse aici de pelerinii catolici. Potrivit obiceiului, fiecare vizitator e rugat sa lase acolo un simbol al crestinismului. Se estimeaza ca acum ar exista aici mult peste 50.000 de obiecte de cult. Dealul Crucilor e situat in nordul Lituaniei, la 12 km de orasul Siauliai.

Nu atat vremea, cat numarul de ore de lumina solara de care ne putem bucura intr-o zi desemneaza perioada cea mai buna de vizitare a Lituaniei, asa ca nu alegeti iarna decat daca v-ati propus sa explorati barurile si cluburile de noapte, pentru ca putinele orele de lumina naturala nu va vor perminte sa studiati indeaproape minunatiile arhitecturale si geografice ale tarii. Primavara si vara par a pune in valoare cel mai bine Lituania. Totusi, pe cat se poate evitati varful de sezon, adica lunile iulie si august, cand e aglomeratie, preturile sunt mai mari si creste si riscul de furtuna. Fiind vorba de o tara situata in nordul continentului, nu va asteptati sa intalniti temperaturi prea ridicate. In toiul verii, la amiaza, rare ori vor fi mai mult de 22-23 de grade Celsius.Informaţii:

I       Lituania este cea mai mare dintre cele trei tari baltice, avand o suprafata de 65.300 kmp, cam cat Oltenia si Muntenia la un loc. In iulie 2008, populatia statului era de 3,5 milioane locuitori. Un lituanian din sapte locuieste in Vilnius.

       In Lituania nu exista munti. Punctul cu cea mai mare altitudine este Juozapines Kalnas (293,6 m), situat in apropiere de Vilnius. Lituania are peste 700 de rauri si aproape 3.000 de lacuri. Teritoriul sau este acoperit in proportie de 28% de paduri.

       Lituanienii sunt recunoscuti pentru rezultatele lor obtinute in stiinta. La Vilnius au loc cele mai importante conferinte internationale de „Teoria probabilitatilor”, iar fizicianul Kestutis Pyragas e apreciat de lumea intreaga pentru studiile sale privind controlul haosului.

       Romania si Lituania fac parte din aceeasi grupa a preliminariilor Campionatului Mondial de Fotbal 2010, din Africa de Sud, impreuna cu Austria, Franta, Serbia si Insulele Feroe. „Tricolorii” au pierdut cu 0 – 3 meciul tur impotriva Lituaniei, disputat la Cluj-Napoca, pe 6 septembrie 2008. Returul se va juca in 2009.

       Cel mai iubit sport este, totusi, baschetul. Palmaresul nationalei masculine include trei titluri de campioana a Europei, unul de vicecampioana si trei medalii de bronz la Jocurile Olimpice. Lituania va gazdui, in 2011, Campionatul European de Baschet Masculin.

       Papa Ioan Paul al II-lea, Leonard Cohen, Sean Penn si Bob Dylan au radacini lituanienie, iar actorul Charles Bronson este fiul a doi emigranti lituanieni.

       Lituania va fi una dintre primele tari care vor disparea de pe harta, daca omenirea nu va gasi o solutie impotriva incalzirii globale. Peste cateva sute de ani, orasul Vilnius si castelele medievale ar putea exista doar in manualele de istorie...