Un oras despre care nu se vorbește foarte mult, dar este extrem de ofertant. Aflat in sudul Bulgariei, are aproape 400.000 de locuitori și unul dintre cele mai bogate în istorie, grație culturii sale milenare.
Orașul se mândreste cu mai mult de 200 obiective arheologice, dintre care 30 sunt de importanță națională. Trebuie neapărat de văzut Amfiteatrul Roman, datând din secolul 2 e.A. și Stadionul Roman, una dintre cele mai mari structuri romane din Balcani, construit pe timpul domniei împăratului Septimus Severus (193–211 e.N.). Stadionul include cel mai bine conservat amfiteatru din Balcani. Orașul mai deține și alte structuri precum ruinele Agorei, un alt teatru, rămășițele unui apeduct,
Povestea orașului din Câmpia Inaltă a Traciei începe cu circa 6000 de ani în urmă, în perioada în care întinsul domeniu balcanic era stăpânit
de neamul războinic tracic amintit de părintele Istoriei, Herodot. Arheologii
au descoperit obiecte de olărie fină şi alte obiecte obişnuite datând din
Neolitic, ceea ce dovedeşte că la sfârşitul mileniului al 4-lea e.A. exista
deja o aşezare în acea regiune. In secolul al 4-lea e.A.,oraşul era centrul
comercial al teritoriului sud-est balcanic (numit panegyreis).
In sec.al
4-lea e.A. (342), cea mai mare așezare din Tracia a fost cucerită de Filip al II-lea
regale Macedoniei și a primit in cinstea acestuia numele Philippopolis (sau orașul lui Filip). Mai târziu, a fost recucerit de traci şi
redenumit în “Pulpudeva”.. Cu
toate că în marea lor ambiție tracii au recăpătat controlul asupra orașului,
această stare fericită pentru ei nu a durat decât până în secolul 1 e.N, când
regiunea a fost anexată irevocabil Imperiului Roman, după mai multe războaie.
In
anul 72 e.N., oraşul a fost ocupat de generalul roman Terentius Varo
Luculus şi a fost încorporat Imperiului Roman, unde a fost redenumit Trimontium (Oraşul
Celor Trei Dealuri) şi a servit drept metropolă a provinciei Tracia.
Aşezarea
şi-a câştigat titlul de oraş la sfârşitul secolului 1 e.N. Cu numele de Trimontium
era o importantă intersecţie de drumuri pentru Imperiul Roman şi a fost numit “Cel mai
mare şi cel mai frumos dintre oraşe” de către retorul Lucian. In acele
vremuri, Via Militaris (sau Via Diagonalis), cel mai important drum militar din
Balcani, trecea prin orașul Plovdiv .
In
timpul ocupării romane, oraşul a cunoscut o perioadă de înflorire și de
excelenţă culturală. Ruinele vorbesc despre un oraș vibrant, un oraș aflat în
expansiune, cu numeroase clădiri publice, altare, băi publice și teatre. Orașul
avea un sistem almentare cu apă şi canalizare și a fost apărat de un zid dublu, ce poate
fi încă vizitat de turişti şi în zilele noastre, având în vedere că multe părţi din zid s-au conservat de-a lungul timpului.
In Evul
Mediu. Slavii s-au aşezat pe deplin în zona orașului pe la jumătatea sec.al 6-lea şi au schimbat proporţiile etnice ale acelei regiuni. O dată cu constituirea Bulgariei în anul 681, Philipopolis a devenit o fortăreaţă de graniţă
importantă a Imperiului Bizantin. A fost capturat de bulgarul Khan Krum în anul 812, dar
regiunea a fost incorporată complet Imperiului Bulgar în 834, în timpul
regimului lui Khan Malamir.
Cetatea a rămas în mâinile Bulgariei pentru un
timp relativ scurt, până a fost recucerită, în 855–856, de către Imperiul
Bizantin. Sub control bizantin, oraşul a devenit centru al ereticilor
paulicieni transportaţi de la graniţele de est ale Imperiului pentru a servi drept
colonişti militari la graniţa europeană cu Bulgaria .
De
la Philippopolis, influenţa doctrinelor dualiste s-au răspândit în Bulgaria ,
formând premisele pentru erezia bogomilism-ului. Sub ţarul Simeon cel Mare (893
– 927), oraşul şi cele mai multe posesiuni bizantine din Balcani au fost
cucerite de Imperiul Bulgar. Oraşul a rămas în mâini bulgare sub stăpânirea
fiului lui Simeon, Petru I (927 – 969).
In
1364, turcii otomani aflaţi sub comanda lui Paşa Lala Shakhin au ocupat Plovdiv . Turcii au numit
orașul Filibe. A fost capitala Rumeliei până în 1382, când otomanii au
capturat Sofia ,
care a devenit capitala provinciei. Numele Plovdiv a apărut tot prin acea
perioadă şi provine de la numele trac al oraşului (Pulpudeva, o presupusă
traducere a Philippopolis).
Sub
stăpânirea Imperiului Otoman, Plovdiv
a fost un focar pentru mișcarea națională a bulgarilor în provincia Rumelia de
Est. In timpul acelei perioade, Plovdiv era un
centru economic mare, alături de Istanbul ,
Odrin și Solun. Cetățenii bogați au construit multe case frumoase, multe dintre
care pot fi văzute şi astăzi în partea străveche a oraşului. Plovdiv a
fost un centru sangeac al Provinciei Rumelia, între 1364–1864 şi a fost de
asemenea centrul sangeac al vilaietului Edirne între 1864–1878, în
timpul stăpânirii otomane.
Prin 1974,Plovdiv continua
să reprezinte un nod economic și comercial major în sud-estul Bulgariei.
Numărând cu puțin peste 300.000 de locuitori. In 1974, Plovdiv nu era doar cel
mai important oraș după Sofia, ci unul dintre cele mai reprezentative
deținătoare, din Bulgaria, în materie de cultură și civilizație antică.
Prin 1974,
In
Evul Mediu, şi-a păstrat importanţa regional-strategică. Spre sfârșitul sec.al 14-lea a căzut sub stăpânire otomană. In
1878, după războiul ruso-turc, Plovdiv a devenit capitala regiunii
autonome otomane a Rumeliei de Est, iar în 1885, a devenit parte din Bulgaria .
Asemenea Romei, capitala Imperiului Roman, așezarea se
extinde pe 7 coline, poziție ce-i conferă un simbolism si o frumusețe aparte.
Din fericire, chiar dacă blocurile cenușii socialiste reprezintă o parte bună
din spațiul construit, vestigiile arheologice, muzeele si monumentele de
arhitectură nu lipsesc nici ele. Centrul vechi este un popas obligatoriu
pentru oricine dorește să intre în contact cu arhitectura locală balcanică de
secol 19, sau mai veche. Cartierul istoric este un labirint de străzi pavate,
flancate de frumoase vile caracterizate de fațade colorate și etaje superioare
susținute de coloane. Se remarcă casele particulare cu bază de
piatră,patrulateră, mai mică față de etajele ieșite în afară, în consolă. Se
spune că acest tip de construcție cu bază mai mică s-ar fi datorat plătirii
unui impozit mai mic față de statul otoman.
Municipalitatea
a început să recondiționeze clădirile vechi particulare și să le dea utilități
culturale. Spre exemplu, Intr-una din clădiri se
descoperă Galeria de Artă și Muzeul Philippopolis cu interiorul sau admirabil
decorat în maniera neoclasică bulgărească. Fostul conac seamănă mai degrabă cu
locuința unui personaj civil decât cu o galerie privată de artă. Tot aici
atentia se poate concentra pe Casa Balabanov, care zugrăvește bogația înaltei
societăți din Plovdiv
de acum un veac și jumătate. In colțul sud-estic al străzii Ciumakov, în
spatele zidurilor inalte, se afla Muzeul Etnografic cu o serie de exponate
excelente despre viața și obiceiurile tradiționale bulgare. Casa lui Georgi Mavridi, cunoscută drept Casa
Lamartine, se afla pe dealul Djambaz, la ieșirea din centrul vechi, pe strada
Kniaz Țeretelev de astăzi. Ea poartă numele marelui francez deoarece acesta a
poposit pe acolo în anul 1833. Privind
dinspre casa Lamartine către centrul vechi și străduța care duce la vechiul
amfiteatru roman, perspectiva este deosebit de atrăgătoare, pentru că pe
acolo nu circulă mașini. Nu cred că este interzis, dar m-am bucurat să nu văd
urmă de ele. Casa
este una dintre cele mai mari și mai frumoase din vechiul centru al
Plovdivului. A fost construită între anii 1829-1830.
Biserica Sf. Constantin și Elena, fondată (după date nesigure)
în anul 337 de împăratul Constantin cel Mare, este cea mai veche clădire din
oras, însă picturile ei murale datează doar din prima parte a sec.al 19-lea.
Merită vizitate și cele doua geamii: Djumaya, care domina piața omonimă din
sec.al 15-lea, și moscheea Imaret, pentru bogatele sale decorații din aceeași
perioadă.
Cea
mai mare valoare o au, desigur, vestigiile romane din oraș. S-au
păstrat multe rămășițe din antichitate, printre care Amfiteatrul antic, Odeonul
roman, Stadionul roman și complexul arheologic Eirene. Construit in
sec.al 2-lea e.N. și redescoperit în 1972 ca urmare a unui cutremur abătut
asupra orașului, Amfiteatrul Roman din Plovdiv a fost renovat sub regimul communist
și găzduiește spectacole în aer liber pe timpul verii.
In
ceea ce privește arhitectura istorică, în piața centrală a orasului se pot vizita ruinele unui forum roman, dispus în secțiune chiar în fața unui mare hotel. In aceeași zonă, datând din sec.al 14-lea, se află Dzhumaya sau moscheea de vineri, care este deschisă permanent vizitatorilor. La
un capăt de stradă se găsește Citadela Nebet Tepe, ce datează din sec.al 5-lea
e.A. Cele 50 de geamii din vechiul Plovdiv se prezintă într-o stare foarte proastă, dar merită de vizitat geamia Imaret, pentru bogatele decorațiuni din sec.al 15-lea.
Plimbarea
în centrul vechi începe din Piața Giumaia (Dzhumaya), iar primul obiectiv care ne-a ieșit în cale a fost statuia din bronz a lui Filip (Philip) al II-lea al
Macedoniei, cel care după ce a cucerit zona a schimbat denumirea orașului în
Philippopolis.
Urcând astfel pe Taksim tepe ajungeți aici, lângă
biserica Sveta Bogorodița (Sfânta Născătoare), o biserică relativ nouă, nu mai
veche de 100 de ani, simpluță și bine păstrată. In periplul nostru de două zile prin acest oraș ieșit din comun prin bogăția de vestigii vechi și noi am mai întâlnit unele bisericuțe mărunte și puțin atrăgătoare, ce au pe umeri apăsarea otomană de veacuri supra acestei țări.
In
afara celor două teatre păstrate din antichitate, urcând străduțele înguste din
Plovdiv , am dat și peste alte ruine romane: un stadion și un apeduct ce aducea apă proaspătă
în oraș. Apoi, zidurile și turnurile medievale, băile turcești și moscheile pot zăpăci de tot: nu o să se mai știe dacă se vizitează un oraș roman, unul bizantin sau
otoman. Practic, aveți, Roma, Constantinopolul și Istanbulul la un loc, în
același timp.
O altă minunăție a orașului este „Complexul Arheologic Eirene”. Complexul este de fapt o fostă locuință păstrată din epoca romană. Mozaicul delicat ce acoperă podeaua, decorat cu flori și figuri geometrice, te face să înțelegi ce însemna să fii un aristocrat din sec.al 4-lea e.N. și să trăiești într-o asemenea splendoare. Casa este numită după chipul unei femei reprezentate în mozaic, sub care artistul a scris „Eirene”.
O altă minunăție a orașului este „Complexul Arheologic Eirene”. Complexul este de fapt o fostă locuință păstrată din epoca romană. Mozaicul delicat ce acoperă podeaua, decorat cu flori și figuri geometrice, te face să înțelegi ce însemna să fii un aristocrat din sec.al 4-lea e.N. și să trăiești într-o asemenea splendoare. Casa este numită după chipul unei femei reprezentate în mozaic, sub care artistul a scris „Eirene”.
Inainte de a părăsi acest depozitar de istorie materială și înainte de a face un târcol al fostalor ziduri de fortificație, am aflat că în apropierea centrului s-au descoperit zidurile unui alt edificiu de cultură romană, Odeonul. Ulterior am auzit și am citit că descoperirea lui a costituit o mare și plăcută surpiză, o nouă bogăție a orașului extrem de interesantă
Plovdiv era, pentru periplul nostru, un punct de mare importanță, o adunare fericită a mărturiilor materiale din mai multe epoci istorice balcanice. Când am pătruns în oraș ne-au întâmpinat cvartale de blocuri cenușii cu arhitectură impersonală, pe noile bulevarde ale socialismului bulgar (asemănătoare cu cele din noile orașe industriale române). Impresia de orășel prozaic de provincie s-a adâncit pe măsură ce ne-am plimbat pe unul dintre bulevardele principale din
oraș: Mai toate casele frumoase erau decrepite, iar în rest nu-ți mai atrăgeau atenția decât culorile țipătoare din vitrinele magazinelor. In prima luare de contact, totul a culminat cu
o piață mare și goală, betonată, ce se întindea în fața unei clădiri
monumentale gen „Casa sindicatelor”, cum ne-au rămas și nouă cu zecile din glorioasa
epocă de aur. Așa că ne întrebam amăgiți de ce ai mai venit până în sudul
Bulgariei, când puteam vedea toate astea și acasă. Am avut, însă, noroc. Dincolo de poza socialistă Plovdivul ne aștepta cu multe surprize.
Teatrul roman care găzduiește și astăzi unele spectacole.
Plovdiv - orașul vechi
Plovdiv - orașul vechi
Teatrul roman care găzduiește și astăzi unele spectacole.
Plovdiv - orașul vechi
Plovdiv - orașul vechi
Centrul Vechi al Plovdivului
este o încrengătură de
straduțe fermecatoare.
Plovdiv - zona centrală
Plovdiv - orașul vechi
Biserica Sf. Constantin și Elena
De la Philippopolis (Plovdiv),
influenţa doctrinelor dualiste
s-au răspândit în Bulgaria , formând premisele pentru
erezia bogomilismului.
Plovdiv - cetatea
Biserica Sveta Nedelya
(Sfânta Duminică)
Plovdiv - orașul vechi cu clădiri stil turcesc.
Plovdiv - stradă pe lângă zidurile cetății.
Plovdiv - zona centrală
Plovdiv - orașul vechi
Plovdiv - orașul vechi
Plovdiv - orașul vechi cu case în stil turcesc cu etajul ieșit în
afara srăzii.
Plovdiv - Clădirea galben-portocaliu, este cea mai mare
construită în stilul renaşterii bulgare dinPlovdiv.
Plovdiv - cetatea îngemănată cu cartierul de sus al orașului
Plovdiv - cartier bătrân
Plovdiv - turcii au stăpânit orașul 500 de ani, o amintire
neplăcută pentru bulgari. Această stabilitate l-a avantajat și
este imposibil să nu se vadă, în gastronomie, în arhitectură,
în stilul de viaţă.
Plovdiv - orașul vechi se păstrează bine.
Plovdiv - orașul vechi
Plovdiv - orașul vechi
Fostul stadion roman descoperit chiar în centrul orașului prin 1920
Plovdic - stadionul antic
Plovdiv - orașul vechi
Plovdiv - Biserica Sf. Gheorghe
Plovdiv- mozaicul din basilica mică
Plovdiv - orașul vechi
Plovdiv - orașul vechi
Plovdiv - orașul vechi
Plovdiv - Moscheea Djhumaya, adică Moscheea de vineri - se află în
centrul orșului.
Plovdiv - Moscheea Djhumaya
Plovdiv - Moscheea Dzhumaya
Plovdiv - Moscheea Dzhumaya
Plovdiv - Moscheea mică Imaret
Plovdiv - Geamia Imaret
Plovdiv - Geamia Imaret
Plovdiv - zona centrală
Plovdiv - orașul vechi
Plovdiv - orașul vechi
Plovdiv - orașul vechi cu case în stil turcesc cu etajul ieșit în
afara srăzii.
Plovdiv - Clădirea galben-portocaliu, este cea mai mare
construită în stilul renaşterii bulgare din
Plovdiv - cartier bătrân
Plovdiv - turcii au stăpânit orașul 500 de ani, o amintire
neplăcută pentru bulgari. Această stabilitate l-a avantajat și
este imposibil să nu se vadă, în gastronomie, în arhitectură,
în stilul de viaţă.
Plovdiv - orașul vechi se păstrează bine.
Plovdiv - orașul vechi
Plovdiv - orașul vechi
Fostul stadion roman descoperit chiar în centrul orașului prin 1920
Plovdic - stadionul antic
Plovdiv - orașul vechi
Plovdiv - Biserica Sf. Gheorghe
Plovdiv- mozaicul din basilica mică
Plovdiv - orașul vechi
Plovdiv - orașul vechi
Plovdiv - orașul vechi
Plovdiv - Moscheea Djhumaya, adică Moscheea de vineri - se află în
centrul orșului.
Plovdiv - Moscheea Djhumaya
Plovdiv - Moscheea Dzhumaya
Plovdiv - Moscheea Dzhumaya
Plovdiv - Moscheea mică Imaret
Plovdiv - Geamia Imaret
Plovdiv - Geamia Imaret
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu