CABANA OMUL X

Recent, Cabana "Postăvarul" din masivul cu acelasi nume, a împlinit 133 de ani de existență. Primul adăpost de pe vârful Omul a fost ridicat în anul 1888 și a fost primul adăpost de piatră construit în Bucegi. In perioada interbelică, în masivele Bucegi și Făgăraș erau 36 de cabane, iar în 1945 numărul acestora ajunsese la 60.
Această căbănuță este clădirea plasată la cea mai mare înălțime din Carpați (2505 m) și cel mai înalt punct locuit permanent din România.


Cabana Omul în plină iarnă - 1990




Cabana Omul - 1932

Prima construcție pare a fi cea ridicată în 1888 de catre Siebenburgischer Karpaten Verein (SKV). Inaugurarea a avut loc la 2 septembrie iar cabana a fost cunoscută sub numele de “Casa de piatră de la vârful Omul”. In anul 1900 este construită o a doua cabană, din lemn, de catre Societatea Carpatina Sinaia. Cele două construcții au funcționat o perioadă simultan. In octombrie 1911 cabana de lemn a fost distrusă de un incendiu.

Cabana omul sf, sec.al 19-lea

Anul următor, în 1912, Societatea Carpatina Sinaia hotărăște refacerea cabanei dar acțiunea rămâne doar în proiect. Planurile sunt preluate de către Societatea Turiștilor din România (STR). Nici această asociație nu reușește să materializeze proiectul. In 1924, Hanul Drumeților, grupare constituită de câțiva foști membri ai STR, a început realizarea elementelor unei cabane pe care intenționau să o boteze “Casa Zorilor”. Acestea au fost făcute în curtea Fabricii de Hârtie a fraților Schiel din Bușteni urmând apoi să fie urcate cu telefericul pe muntele Piatra Arsă și, de aici, transportate pe virful Omul. Hanul Drumeților nu a putut duce pâna la capăt construcția, societatea dizolvându-se în 1925.

Cbaana Omul  începutul sec.al 20-lea

In același an lucrarea a fost preluată de Turing Clubul României care a început asamblarea cabanei în luna septembrie. In ianuarie 1926 construcția era deja ridicată pe vârf. Inaugurarea oficială a avut loc la 7 august 1926 în prezența a peste 400 de drumeți..
In 1927, cabana a fost "legată" de stânca Omu, printr-o "magazie-tampon" din piatră și ciment, întrucat "casa vibra și mai ales urla extraordinar ăn timpul uraganelor, care la Omu sufla foarte des", după cum susținea Mihai Haret.
Intre 1936 si 1937 au avut loc lucrări de extindere, rezultatul fiind cladirea care se pastrează aproximativ în aceeași formă până astăzi.

Cabana Omul - 2000

Fiind prima cabană de piatră construită în Bucegi (3 septembrie 1888) cabana Omul este situată pe cel mai înalt varf al Munților Bucegi fiind cea mai înaltă bază turistică din țara noastră. De jur împrejurul ei, priveliștile se desfășoară grandioase și variate șirurile cuprinzând de țiruri de munti, separați de văile pe care s-au cuibărit așezările omenești, dominând perspectivele până departe la orizont.

Cabana omul  2000  - altitudine 2507 m

Deși este situată la 2505 m înălțime, la Cabana Omul se găsește cam tot ce va trebuie. Neapărat trebuie luat un sac de dormit, fie sac de dormit pentru mai multe sezoane, fie sac de dormit pentru fiecare sezon in parte. Pentru că la cabană se întâlnesc 30 de locuri de cazare la prici. Dacă turiștii au noroc, o s gasească loc în camerele de 2 sau 4 locuri, sau poate chiar un loc în cele 12 locuri de la mansardă. In caz de nevoie, se pune la dispozitie pentru cazare și sala de mese. Să se stea fără grijă, vântul n-o să sufle acoperișul, care este prins bine! Preturi: 5-35 lei/loc, in functie pe unde dormi: pe izopren, in sala de mese, sau in camera cu doua paturi (2015).

Cabana Omul - 2000

Din păcate, nu există niciun izvor cu apă curată în apropiere de cabană și nici curent electric. Așa că turiștii trebuie să fie posesori de lanterne sau lămpi. Deasemeni fiecare turist trebuie să aibă in rucsac bidonul cu apă, singura sursă este bufetul cabanei, dar și acesta seacă rapid.

Cabana Omul - 2000

Vara, cabana este supraaglomerată - in principal, cu purtători de pantofi veniți cu telecabina Busteni-Babele, așa că o rezervare prealabilă este călduros recomandată. Nu este de dorit ca turiștii să ajungă la 2505 m altitudine și să fie nevoiți să doarmă afară. De asemenea, nu trebuie să se bazeze pe cazarea la stația meteo (este permisă doar în cazuri de forță majoră) sau la cort (vantul îl  poate transforma instant în parapantă).

Cabana Omul - 2000



Cabana Omul - aici ninge prima dată toamna în țară



CABANA OMUL - 2014

Neapărat de luat în seamă faptul că majoritatea traseelor pe timp de iarnă nu sunt practicabile. In plus, atenție mare, din octombrie până în mai Cabana Omul este chiar închisă!

CABANA PALTINU X

Cabana Paltinu, inițial numită Vila Paltinu a fost gândită şi construită la început ca o casă de vânătoare pentru Ceuașescu. Vila a fost construită odată cu drumul naţional Transfăgărăşan, din dorinţa expresă a fostului preşedinte al României, Nicolae Ceauşescu, de a avea o locaţie personală pentru vânătoarea de capre negre.

Vila a fost ridicată de trustul Carpaţi, unitate constructoare de elită în perioada comunistă, şi a fost finalizata în anul 1972, cu doi ani înainte de darea în folosinţă a Transfăgărăşanului. Până la forma vilei existentă în anul 1990 au avut loc mai multe schimbări, dictate în special de dorinţa lui Nicolae Ceauşescu de a avea un confort adecvat cât şi de distrugerile cauzate de fenomenele meteorologice extreme. În anul 1974, în urma unei furtuni, vila a rămas fără acoperiş, acesta fiind în totalitate aruncat în lacul Bâlea. De atunci, s-a decis ancorarea acoperişului de corpul clădirii.


In anul 1988 a fost introdus curentul electric de la reţeaua naţională, linia dublă Bâlea Cascadă – Bâlea Lac fiind realizată în aproximativ șase luni în timp ce Nicolae Ceaușescu bătea din picior și cerea raporte zilnice despre evoluția lucrărilor.



Curentul electric a fost introdus după ce în anul 1987, la finalul unei partide de vânătoare grupul electrogen care alimenta cabana Paltinu cu energie electrică a pornit cu mare greutate. Dealtfel Nicolae Ceauşescu participa de multe ori la vânătoare de capre negre în zona Bâlea Lac, ultima oară în toamna 1989 şi locuia în apartamentul cu numărul 1, iar Elena Ceauşescu locuia în camera cu numărul 2. Apartamentul prezidenţial există și azi.


După evenimentele din decembrie 1989 în care a fost deteriorată parţial, vila a trecut la fostul Oficiu Judeţean de Turism iar din anul 1991 în proprietatea Bâlea Turism – Sibiu. În anii 2007-2008 vila Paltinu a fost extinsă şi modernizata la forma actuală în cadrul unui amplu proiect, cu contribuţia esenţială a Bâlea Turism. În urma lucrărilor care s-au executat pe parcursul a trei luni în anul 2007 şi a patru luni în anul 2008, prin modernizările, extinderea şi dotările efectuate, vila a fost clasificată ca şi cabana turistică de trei stele, constituind o îmbinare reuşită de rustic şi modern şi păstrând elementele esenţiale ale unei cabane alpine în care predomina piatra şi lemnul.

Cabana Paltinu este situată în judeţul Sibiu, la altitudinea de 2050 metri, în imediata apropiere a lacului glaciar Bâlea și a Transfăgărăşanului care atinge în apropierea cabanei altitudinea maximă de 2042m şi a tunelului Bâlea – Capra care străpunge munţii Făgăraşului între vârfurile Paltinu (2398 metri) şi Iezerul Caprei (2417 metri).


In lunile în care Transfăgărășanul este închis (lunile noiembrie-iunie) accesul la cabana Paltinu se face cu mijloace auto până la cabana Bâlea Cascadă şi de aici cu telecabina Bâlea Cascadă – Bâlea Lac, situată în imediata apropiere a cabanei Bâlea Cascada. De la staţia Bâlea Lac a telecabinei, mergând spre dreapta la ieşirea din clădirea acesteia, la 200 de metri se găseşte cabana Paltinu.

CABANA BÂLEA LAC X

Prima cabana de la Lacul Balea a fost ridicata in anul 1904 de catre Societatea Carpatina Transilvaneana (S.K.V.) si inaugurata in august 1905. Era o constructie simpla din piatra prevazuta cu o singura camera. Din cele cinci cabane existente in Muntii Fagaras in acea perioada, numai cea de la Balea Lac și Negoiu au rezistat conflictelor Primului Război Mondial. Intre 1948 - 1949 s-au reluat lucrarile pentru refacerea cabanei, noua constructie fiind inaugurata in 27 noiembrie 1949. In anul 1995 un puternic incendiu a distrus cabana in totalitate, cea actuală fiind reconstruită pe locul celei vechi. Asociatia Carpatina Ardeleana SKV a început de câțiva ani recuperarea unor terenuri pe care au fost construite cabane, din cele două masive, care in timp s-au deteriorat sau au ars.Sursa: Transilvania Expres


CABANA BÂLEA LAC - 1976

Rezervația alpină Bâlea cuprinde Lacul Bâlea și împrejurimile sale care fac parte din muntele cu același nume. Rezervația se întinde pe o suprafața de aproximativ 115 ha şi este delimitată în partea sudică de vârful Vânătoarea lui Buteanu (2508 m), vârful Capra (2450 m), vârful Paltinul Mare (2480 m), în partea vestică de Muchia Buteanu, în partea estică de Muchia Bâlea iar în partea de nord de cascada Bâlea.

Prima constructie, din piatrã si având o singurã încãpere, a fost ridicatã în 1904 de cãtre S.K.V. (Siebenbürgischer Karpaten Verein, Clubul carpatin al Transilvaniei). Clãdirea solidã s-a pãstrat în bune conditii multi ani. În 1937 S.K.V. adaugã o a doua constructie, din lemn.

Peninsula CABANA BÂLEA LAC

CABANA BÂLEA


CABANA ADĂPOST TURISTIC BÂLEA (Cascadă) - foto atașată cu bună știință


Cabana Bâlea Lac - 1963


Cabana Bâlea Lac - 1960


Cabana Bâlea Lac - 1960


Cabana Bâlea Lac - 1965

Cabana Bâlea Lac 1966


Cabana Bâlea Lac - 1967

Cabana Bâlea Lac - 1969


Cabana Bâlea Lac - 1976

Cabana Bâlea Lac - 1977


Cabana Bâlea Lac - 2000 (construită pe locul celei arse în 1995)

Cabana Bâlea Lac (stânga sus) - 1977

Cabana Bâlea Lac în jur de 1900


Cabana Bâlea Lac - arsă în 1995

Cabana Bâlea Lac - 1900



Cabana Bâlea Lac - 1990

Cabana Nouă Bâlea Lac - 1950

Cabana SKV Bâlea Lac - 1937

Cabana Skikurs (Skikurs am Bulea alte Schutzhutte) - Bâlea Lac

Cabana Nouă Bâlea (Noue Bulea Schutzhutte)

Cabana alte Bulea Schutzhutte

Cabana Bâlea Lac - 1977

Cabana Bâlea Lac - 1977

Cea de a doua cabană Bâlea Lac - 2015

Noua cabană Bâlea Lac - corpul principal - pe vechiul amplasament.

Schematic, masivul Făgăraș este constituit dintr-o coamă principală cu direcția est-vest, din care se desprind, spre nord, mai multe creste, înguste și relativ greu de parcurs, iar către sud, picioare largi si înierbate. Cea mai veche atestare a unei ascensiuni în acest lanț muntos a fost consemnată de către doctorul G. Lindner în jurul anului 1700, în regiunea Bâlea – Valea Doamnei. Inainte de anul 1750 o nouă mențiune precizează prezența în zonă a căpitanului Jacob Zultner cu scopuri geografice și legate de trasarea graniței. Un rol important în promovarea turismului l-a avut în această zonă Societatea Carpatină a Transilvaniei – Siebenburgischer Karpaten Verein – înființată la Sibiu în anul 1880. S.K.V. a construit mai multe drumuri de acces în munte si a efectuat un număr important de marcaje și a organizat numeroase ascensiuni de vară și iarnă, multe dintre ele în premieră.
Prima Cabană la Lacul Bâlea a fost ridicată în anul 1904 de către Societatea CarpatinăTransilvaneană (S.K.V.) și inaugurată la 29 august 1905. Era o construcție simplă din piatră, prevazută cu o singură cameră. In anul 1914, din cele cinci cabane existente in Munții Făgăraș, numai cea de la Bâlea și Negoiul au rezistat conflictelor primului război mondial. In anul 1937 cabanei de piatra i-a fost adaugată încă o clădire de lemn. In perioada anilor 1948 – 1949 s-au reluat lucrările pentru refacerea cabanei, noua construcție fiind inaugurată în 27 noiembrie 1949. In anul 1975, pentru facilitarea acesului la cabană și la traseele de creastă s-a amenajat linia de telecabină. In anul 1995 un puternic incendiu a distrus cabana în totalitate (cea din 1949). După cinci ani, în 2000, a început reconstrucția actualei cabane.
Cabana Lacul Bâlea este așezată pe peninsula ce înaintează în lacul Bâlea dinspre nord-est, fiind înconjurată din trei părți de apă. Altitudinea ei este de 2034 metri. 

CABANA BABELE X

Cabana Babele din Bucegi are un trecut destul de bogat. Situat la 10 minute de cabana Babele, Sfinxul a fost fotografiat, se pare, pentru prima dată, prin anul 1900. El a fost denumit astfel abia începând din anul 1936. Imaginea de sfinx a apărut in momentul în care stânca a fost fotografiată dintr-un anumit unghi. Megalitul capătă cel mai limpede contur pe 21 noiembrie, la apusul soarelui. Cabana Babele este situată la altitudinea de 2206 metri și are o capacitate de 108 locuri. In Masivul Bucegi mai funcționează alte opt cabane.



SFINXUL

Situată pe platoul Munților Bucegi, sub Vârful Babele, această cabană reprezintă baza turistică centrală a Munților Bucegi, aici încrucișându-se principalele drumuri. Ciupercile gigantice de piatră numite popular "Babele" - monumente ale naturii - aflate chiar în fața cabanei și "Sfinxul" din imediata ei apropiere, constituie atracții în plus, explicând afluența turiștilor la această cabană. Iarna, și mai ales primăvara, cabana Babele servește ca bază pentru practicarea schiului.

Sfinxul din Bucegi (alt. 2216 m) este situat la 10 minute de cabana Babele. El a fost denumit astfel abia începând din anul 1936. Imaginea de sfinx a apărut în momentul în care stânca, azi înaltă de 8 m și cu o lațime de 12 m, a fost privită dintr-un anumit unghi, având drept reper o axă ce pornește de la el către Baba Vântoaselor, cum i se spune unei stânci din preajmă. Stânca cu înfățișare de om privește spre cercul de precesie al echinocțiilor. Megalitul capătă conturul cel mai limpede în fiecare an la 21 noiembrie, când apune soarele.


CABANA BABELE - 2000

Alături de Sfinx se înalță grupul de stânci cunoscute sub numele de "Babele". Păstrând legătura cu Sfinxul ele au fost supranumite "Altarele ciclopice din Caraiman" fiind închinate Pământului și Cerului, Soarelui și Lunii ca și lui Marte, zeu al războiului și al agriculturii. Despre apariția lor s-au format legende și teorii. Unii cercetători apreciază că agenții modelatori au fost apa și vântul cu sprijinul înghețului și dezghețului. Se are în vedere și alternanța rocilor, gresii și calcare, de pe platou.
Insă nu poate fi negată intervenția umană la finisarea formelor mai mult sau mai puțin regulate. Până acum, nici o dovadă stiințifică nu a putut explica pe de-a întregul acest fenomen și astfel, legendele din jurul acestor stânci se dezvoltă în continuare, unind realitatea cu supranaturalul

BABELE



CABANA BABELE în construcție


SFINXUL

CABANA BABELE - 1965

CABANA BABELE - 1967

CABANA BABELE - 1967

CABANA BABELE - 1976

CABANA BABLE - 70-80

CABANA BABELE - 1951 - BABELE

BABELE - 1986

BABELE - 1965



CABANA BABELE - doi turiști tineri au fost atacați lângă cabană - 2015

Pe 1 noiembrie se vor împlini 77 de ani de când Cabana Babele și-a deschis ușa pentru turiștii îndrăgostiți de munte. Povestea din spatele adăpostului montan este, însă, mai veche și semnificativ mai anevoioasă decât drumul care duce la ”Altarele ciclopice din Caraiman”.
Sub vârful Babele, la 2.206 de metri altitudine și la răscruce de drumuri montane, se află una dintre cele mai populare cabane din Munții Bucegi. Imprejurimile de pe acest platou, mai exact, Sfinxul și ciupercile de piatră numite ”Babele”, i-au atras pe iubitorii de munte ca un magnet, despre aceste fenomene geologice circulând numeroase legende și teorii supranaturale.

Donarea terenului de la ”Altarul Babelor”

Planul de a construi o cabană pe platoul ”magic” al Bucegilor a aparținut Asociației Drumeților din Munții Inalți ai României (ADMIR), mai exact, primului președinte al acestei Asociații, doctorul Gheorghe Dumitrescu, care a condus ADMIR între 1929 și 1934, iar apoi a fost numit președinte de onoare.
Important de menționat este faptul că ADMIR se regăsește, în istorie, sub mai multe denumiri: Asociația Drumeților din Munții Iubiți ai României, Asociația Drumeților din Munții Ialomiței și României sau Asociația Drumeților din Munții Inalți ai României, cea din urmă fiind denumirea folosită de personalitățile vremii, printre care și speologul Valeriu Pușcariu, fondator al Touring-Clubul României.
Inființată în 1929, ADMIR a căpătat statut juridic în februarie 1930. In luna aprilie a aceluiași an, la Judecătoria orașului Pucioasa (județul Dâmbovița), coproprietarii terenului de pe muntele Obâșia donează Asociației o suprafață de 10.109 metri pătrați, la punctul ”Altarul Babelor”. Acesta este terenul pe care se va construi viitoarea Cabană Babele.

Sala Odeon și Sala Dalles

Cine spune că muzica stă la baza făuririi tuturor lucrurilor, cu siguranță nu minte. Și Cabana Babele a avut parte, pentru ridicarea sa, de concerte deosebite de muzică de cameră și lieduri. Un prim concert organizat cu scopul de a strânge fondurile necesare lucrărilor viitorului adăpost din Bucegi a avut loc în februarie 1935, la sala Odeon din Ploiești.
Era nevoie, însă, de mai mulți bani. Astfel, în ianuarie 1936, a avut loc un concert la Sala Dalles din București, organizat de Ion Udriște-Olt, tot pentru a obține fonduri pentru cabana ce avea să se construiască.
Eforturile au dat roade, iar în septembrie 1936 s-a pus prima piatră a ceea ce avea să poarte numele de Casa Babele, urmând planul arhitectului Octav Doicescu. Membrii Asociației au participat și ei la construcție și au urcat pe platou, cu brațele și spinările, pietre și lemne. Piatra care a fost folosită la construirea cabanei provenea din ruinele unui vechi fort.
Bucuria a durat numai câteva luni, căci în primăvara lui 1937 a fost nevoie de noi acțiuni de strângere de fonduri. In acest sens, în aprilie 1937, tot la Sala Dalles a avut loc un alt concert organizat de ADMIR, potrivit Buletinului Alpin din decembrie 1939. Alte surse, ca turistmania.ro, spun că lucrările ar fi fost finanțate, inițial, de către președintele onorific al ADMIR, Gheorghe Dumitrescu, și mai apoi de către Uzinele Comunale București.
Despre lucrările de construcție se știe că au fost conduse de către unul dintre membrii ADMIR, Emilian Iliescu, dar  în august 1937, președintele de atunci al ADMIR, Udriște-Olt, a venit pe platoul din Bucegi să supervizeze personal construcția. O lună mai târziu, în septembrie, a fost ales și primul cabanier, Gheorghe Berceanu.
La 1 noiembrie 1937 a avut loc inaugurarea Casei Babele și s-au dat în folosință, pentru început, două dormitoare comune la etaj, o sufragerie și bucătăria de la parter. Cabana se desfașura pe trei nivele, demisol, parter și etaj. Avea o suprafață de construcție 350 de metri pătrați și o înălțime de 15 metri. Demisolul era utilizat ca depozit de pentru echipamentele schiorilor și ca sală de garderobă, dar avea și două dormitoare, bucătarie, baie, uscător și depozit de alimente, precum și o cameră pentru cabanier. La parter se găseau nouă dormitoare, o sufragerie de 100 de metri pătrați și o verandă, iar la etaj, opt dormitoare. Octav Doicescu schițase 25 de încăperi, iar capacitatea de cazare ajungea la 300 de persoane.

Popularizarea Cabanei

Din ianuarie 1938, la Cabana Babele au avut loc cursuri de perfecționare pentru schiori, activitate care va deveni o tradiție în următorii ani.
Insă boom-ul popularizării va începe odată cu ridicarea telecabinei Bușteni-Babele. In anii’70, se dorea dezvoltarea unui turism național de anvergură, astfel că Ministrul Turismului de la acea vreme, Ion Cozma, a inițiat o serie de proiecte care aveau ca rol revigorarea turismului și aducerea lui la standardele celorlalte țări. In urma discuțiilor dintre specialiștii români și firma italiană Ceretti e Tanfani, cu renume în tehnologia construcțiilor pe cablu, s-a decis construirea unor telecabine în stațiunile montane ale României.
In primăvara anului 1973 s-a început construirea telecabinei Bușteni-Babele, iar inaugurarea a avut loc în august 1978 și a constituit o atracție nu numai pentru turiști, cât și pentru Nicolae Ceaușescu. Din nefericire, liderul comunist nu folosea telecabina pentru a urca până la Cabana Babele și pentru a se bucura de peisajul superb oferit de împrejurimi, ci pentru a vâna caprele negre.
In ianuarie 1981, Ceaușescu, însoţit de soţia sa şi de câţiva apropiaţi ai lor, a urcat în telecabină și, pe toată durata traseului până la Babele, dictatorul a împușcat tot ce era negru și mișca pe zăpadă. ”Iezi, capre gestante, ţapi tineri, dormind sau lingând sare, au cazut sub focul ucigător. Telecabina a ajuns la stația din golul alpin Babele. Aici, pentru a-şi demonstra măiestria de «vânător», în faţa întregii asistenţe, a împuşcat singurul corb al acestor înălțimi, pasăre ocrotită de lege”, a povestit Vasile Crişan, unul dintre organizatorii partidelor de vânătoare ale lui Nicolae Ceauşescu, pentru revista Historia.