In anul 1907, Muntii Făgăraș au impresionat în
asemenea măsură pe Emmanuel de Martonne încât i-a numit pe drept și cu
inspirație “Alpii Transilvaniei”. Sunt cu siguranță cei mai
impunători din muntii noștri. Sunt de fapt cei mai semeti, cei mai înalți, cei ce
amintesc cel mai veridic de ultima glaciațiune și cei mai aproape de cer pe
care îi avem.
Emmanuel de Martonne (născut la. 1 aprilie 1873, la Chabris – decedat
la. 24
iulie 1955, Sceaux, Franța), a fost un geograf și
pedagog francez, binecunoscut în România interbelică pentru contribuțiile
sale esențiale la trasarea granițelor României
Mari, precum și la studierea riguroasă și științifică a geografiei României, a Munților Făgăraș, de a căror frumusețe sălbatică,
neatinsă și pură a fost profund impresionat, numindu-i Alpii
Transilvaniei.
Acest lanț muntos seamănă cu o imensă coloană vertebrală orientată de la est la vest având „coastele” (culmile) orientate către nord și respectiv, sud. Seamănă cu niște contraforturi dispuse aproape perpendicular pe creastă. Culmile din partea nordică sunt cu mult mai scurte și mai abrupte decât cele din partea sudică, care sunt foarte lungi și domoale. Ele au lungimi și mai ales înfățișări diferite, după cum sunt orientate spre nord sau spre sud. Ramificațiile nordice sunt în mare parte abrupte și stâncoase în apropierea crestei, domolindu-se numai sub mantia pădurilor de conifere, care apar imediat ce înălțimea scade sub 1.700 m. O altă caracteristică a acestor ramificații constă în aspectul lor de muchie foarte îngustă și pe alocuri zimțată. In contrast izbitor cu ramificațiile nordice, spinările ce se desfac din creastă spre sud sunt mai lungi și mai domoale, în parte acoperite de pășuni întinse.
In văile care coboară către nord, spre Transilvania, apele sunt silite, din cauza pantei foarte înclinate, să coboare în salturi, formând numeroase cascade. Printre văile cele mai pitorești se numără: văile Moașei, Șerbotei, Doamnei, Bâlei, Brezcioarei, Ucei Mari și Ucișoarei, Sâmbetei și altele.
Creasta principală și ramificațiile nordice ale Munților Făgăraș supuse acțiunii curenților, precum și dezagregărilor produse de îngheț și dezgheț, formează în unele locuri custuri foarte înguste, șei crenelate, cum sunt :Portița Arpașului cu Fereastra Zmeilor, șeile dintre văile Șerbotei (nord), izvoarele Scara și Negoiu (sud).
O altă caracteristică a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare, precum și lacurile alpine situate la mari altitudini. Unele din aceste lacuri sunt alimentate de izvoare subterane.
Munții Făgăraș sunt delimitați la vest de Valea Oltului, iar la est de râul Bârsa Groșetului și Râul Dâmbovița. La nord sunt delimitați, printr-un mare abrupt tectonic, de Depresiunea Făgărașului, cunoscută și sub denumirea de Țara Oltului. Înspre nord, pe o distanță de doar 8–10 km, diferența de nivel atinge peste 2.000 de metri.
Spre sud, delimitarea este mult mai puțin accentuată, fiind caracterizată prin după culmi lungi de 30–40 km (Olanului, Robița, Scărișoara, Nisipuri, Zârna, etc.), de șirul depresiunilor Câmpulung, Brădetu, Arefu și Jiblea. Munții Făgăraș sunt o capodoperă și o comoară a lanțului Carpaților Meridionali românești. Ei exprimă trăinicia acestei țări și bucuria de a atige cerul. S-au înălțat atât de mult încât în zilele ce au claritatea mileniilor din urmă lasă, pe români, să zărească luciul discret al Dunării și marea de dealuri și câmpii ce duc spre ea.
Acest lanț muntos seamănă cu o imensă coloană vertebrală orientată de la est la vest având „coastele” (culmile) orientate către nord și respectiv, sud. Seamănă cu niște contraforturi dispuse aproape perpendicular pe creastă. Culmile din partea nordică sunt cu mult mai scurte și mai abrupte decât cele din partea sudică, care sunt foarte lungi și domoale. Ele au lungimi și mai ales înfățișări diferite, după cum sunt orientate spre nord sau spre sud. Ramificațiile nordice sunt în mare parte abrupte și stâncoase în apropierea crestei, domolindu-se numai sub mantia pădurilor de conifere, care apar imediat ce înălțimea scade sub 1.700 m. O altă caracteristică a acestor ramificații constă în aspectul lor de muchie foarte îngustă și pe alocuri zimțată. In contrast izbitor cu ramificațiile nordice, spinările ce se desfac din creastă spre sud sunt mai lungi și mai domoale, în parte acoperite de pășuni întinse.
In văile care coboară către nord, spre Transilvania, apele sunt silite, din cauza pantei foarte înclinate, să coboare în salturi, formând numeroase cascade. Printre văile cele mai pitorești se numără: văile Moașei, Șerbotei, Doamnei, Bâlei, Brezcioarei, Ucei Mari și Ucișoarei, Sâmbetei și altele.
Creasta principală și ramificațiile nordice ale Munților Făgăraș supuse acțiunii curenților, precum și dezagregărilor produse de îngheț și dezgheț, formează în unele locuri custuri foarte înguste, șei crenelate, cum sunt :Portița Arpașului cu Fereastra Zmeilor, șeile dintre văile Șerbotei (nord), izvoarele Scara și Negoiu (sud).
O altă caracteristică a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare, precum și lacurile alpine situate la mari altitudini. Unele din aceste lacuri sunt alimentate de izvoare subterane.
Munții Făgăraș sunt delimitați la vest de Valea Oltului, iar la est de râul Bârsa Groșetului și Râul Dâmbovița. La nord sunt delimitați, printr-un mare abrupt tectonic, de Depresiunea Făgărașului, cunoscută și sub denumirea de Țara Oltului. Înspre nord, pe o distanță de doar 8–10 km, diferența de nivel atinge peste 2.000 de metri.
Spre sud, delimitarea este mult mai puțin accentuată, fiind caracterizată prin după culmi lungi de 30–40 km (Olanului, Robița, Scărișoara, Nisipuri, Zârna, etc.), de șirul depresiunilor Câmpulung, Brădetu, Arefu și Jiblea. Munții Făgăraș sunt o capodoperă și o comoară a lanțului Carpaților Meridionali românești. Ei exprimă trăinicia acestei țări și bucuria de a atige cerul. S-au înălțat atât de mult încât în zilele ce au claritatea mileniilor din urmă lasă, pe români, să zărească luciul discret al Dunării și marea de dealuri și câmpii ce duc spre ea.
Imensa culme a Făgărașului cu o lungime în linie
dreptă de cca.70 km (84 km urmând anumite abateri ale culmii) și o lățime de
cca.40 km, este alcătuită dintr-o mulțime de piscuri și creste aliniate într-un
front alpin cuprinzând opt din cele 14 vârfuri ale munților României care
depășesc 2500m. Aici se înalță Moldoveanu (2544m), Negoiu (2535m), Viștea Mare
(2527m), Lespezi (2522m), Cornu Călțunului (2510m), Vânătoarea lui Buteanu
(2507m), Hârtopu (2506m) și Dara (2500m), și încă 42 de vârfuri cuprinse între
2400 și 2500m. Există 42 de vârfuri având peste 2.400 m și mai mult de 150 de vârfuri de peste 2.300 m. Vârfurile sunt unite prin șei adânci, unele coborând până sub 2000 m altitudine (Curmătura Zârnei: 1.932 m). Densitatea de culmi, abrupturi, vârfuri și înălțimi, au atras asemănarea lor cu Alpii.
Continuând lista extremelor, aici este cea mai densă
rețea hidrografică din țară (peste 0.8 km/kmp). Aici, în căldarea glaciară Hârtopul
Leaotei se află lacul situat la cea mai mare altitudine din țară, Lacul
Mioarelor la 2282m. Cel mai întins lac glaciar din Făgăraș este Bâlea, cu o
suprafață de 4.65 ha. Cel mai adânc lac glaciar cu 15.5m este Lacul Podragu.
Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu
creșterea altitudinii. Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius.
Temperatura variază între +20 și -38 grade Celsius.
Sunt rare zilele când deasupra Făgărașului cerul este
complet senin. Masivul își formează și nori proprii. Aici sunt înregistrate
cele mai mari valori ale precipitației, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc
multe avalanșe, care fac imposibilă inclusiv circulația pe drumul alpin, Transfăgărășanul,
care din 1974 traversează masivul. Tot pe această creastă turiștii pot avea
parte de un spectacol fascinant al vâltorii cețurilor, care amplifică la
dimensiuni fantastice abisurile, acordând contururi mirifice crestelor, și
printr-o nișă formată în ceață se arată verdele pajiștilor care se scaldă în
lumina de aur a soarelui.
Rezervațiile naturale din masivul Făgăraș sunt puține față de bogăția de plante endemice și de arii peisagistice splendide.
Rezervaţia Golul alpin și lacul Bâlea are o suprafață de 120,45 ha, cuprinzând un teritoriu străjuit la sud de vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2.508 m), Capra (2.450 m) și Paltinu Mare (2.480 m), pe flancul vestic de Muchia Buteanu, iar pe cel estic de Muchia Bâlea. Rezervația include în circul glaciar Bâlea, lacul glaciar cu același nume, cel mai mare lac glaciar al Munților Făgăraș. Este păcat că frumusețea sălbatică a acestui circ glaciar s-a degradat continuu după costruirea șoselei Transfăgărășan, prin transformarea în parcări a unei mari suprafețe de pășune alpină și invadarea cu un bazar de comerț mărunt. Poteci, ca niște carii, făcute de mulțimea de turiști în sandale și cu tocuri cui, brăzdează minunata bogăție a pajiștii alpine. Aici Nicolae ceaușescu dorea să facă o stațiune montană care să rivalizeze cu cele din Alpi. Nu a apucat decțât să facă un transpor prin cablu cu telecabină.
Rezervația Arpășel are o suprafață de 736 ha şi este situată pe versantul nordic al Munților Făgăraș, cuprinzând etajul alpin, subalpin și montan superior, de la 2.500 m la 1.000 m altitudine.
Rezervaţia Calcarele de la Turnu Roșu aflată în apropierea localității Turnu Roșu, cuprinde o fâșie de calcare suprapuse pe șisturi cristaline. În aceste calcare sunt incluse bogate depozite de fosile, interesante din punct de vedere științific.
Vedere de ansamblu spre vest- în planul ultim trapezul
Viștea-Moldoveanu
Vârful Negoiu în dreapta. Traseul Bâlea Lac - Negoiu. Vedere
de pe Lăițelul. In centru lacul Călțun.
Custura Sărății
Custura Sărății
Custura Sărății
Custura Sărății
Traseu de iarnă spre circul glaciar Podragu. In spate vârfurile
Viștea și Moldoveanu
Avalanșă.
Vârful Negoiu - iarna
Valea Sâmbăta - Colțul Bălăceni, în stânga, și Fereastra Mare
Fereastra zmeilor
Munții Făgăraș - capre negre.
Panoramă spre lacul Călțun dinspre vârful Negoiu.
Ultima săritoare de vârful Vânătoarea lui Buteanu
Stânga Vrfurile Capra și Vânătoarea lui Buteanu, la mijloc
Urechile de Iepure și la dreapta Vârful Vârtopel.
Vârfurile mândre Viștea și Moldoveanu.
Vedere spre Vârful Moldoveanu dinspre Vârful Viștea Mare.
Vârful Viștea și Vârful Moldoveanu 2544 m.
Trapezul Viștea Mare - 2527 m - Moldoveanu - 2544 m.
Perspectivă spre trapezul Viștea Mare - Moldoveanu.
Vârful Viștea Mare este al treilea vârf al țării, după Moldoveanu și Negoiu. Situat pe la mijlocul crestei principale a Făgărașului și având o altitudine de 2.527 metri, oferă vizitatorilor peisaje de excepție. Date fiind diferența mică de înălțime și distanța mică care le separă, cele două vârfuri Viștea Mare și Moldoveanu formează împreună un trapez muntos uriaș. Din vârful Viștea Mare se poate ajunge pe vârful Moldoveanu pornind spre sud pe un scurt traseu de doar 421 m.
Munții Făgăraș - vedere de la poale din Transilvania
Lacul Călțun - vedere spre est - în centru Vârful Lăițelul
Valea Bâlea - șoseaua Transfăgărășan
Vedere spre creasta Mușeteica
Turnul Paltinului care stăjuiește spre nord Valea Doamnei.
Turnul Paltinului - vedere spre Vârful Negoiu.
Turnul Paltinului - Laița la dreapta - Lăițelul în centru și
Vârful Negoiul la dreapta spate.
Vedere din poteca de urcare spre Laița, înaloi spre Turnul
Paltinului. La stânga Valea Doamnei.
Strunga Dracului - spre Vârful Negoiu
Strunga Dracului - spre coborâre.
Strunga Dracului - urcare la final.
Strunga Dracului - spre Vârful Negoiu
Strunga Dracului
Vârful dintre Strungi.
Strungi spre Vârful Negoiu dinspre Lacul Călțun.
Strunga Dracului
Strunga Dracului
Strunga Doamnei - ocolire a strungii Dracului
Strunga Cibanului - cea mai ușor de urcat și coborât spre Negoiul.
Cabana Paltinu în forma inițială - 1974 - destinată a fi cabană
de vânătoare a lui Nicolae Ceaușescu.
Cabana Paltinu - ultima amenajare - și Muchea Bâlii
Vârful Suru -2281 m
Vârful Suru - 2281 m
Vârful Suru - 2281 m
Vârful Budislavu - 2343 m
Vârful Ciortea - 2427 m.
Vârful Ciortea - 2427 m.
Vârful Ciortea - 2427 m.
Perspectivă sprte Ciortea II, Ciortea I, Capul gemenilor
și Grohotișu
Vârful Corabia - 2407 m - între Șaua Podragului
și Vârful Viștea Mare.
Vârful Arpașul Mare - 2468 m
Vârful Mircii - 2470 m (în stânga) și Arpașu Mare - 2468 m
(în dreapta)
Viperă la cota 2000 m. Deși dispăruseră din Munții Făgăraș de
circa 50 de ani, au reapărut până spre zona alpină - 2016
Circul glaciar Bâlea și Transfăgărășanul ce urcă dinspre nord.
Lacul Bâlea și Muchia Netedu - vedere de pe Vârful Paltinu
Zona Vârfului Negoiu
Glăjerie - 1974. Cei doi vor să deschidă Transfăgărășanul.
Custura Sărății văzută coborând de pe vârful Negoiu. Urcă apoi
spre Vârful Șerbota - 2331 m
Custura Sărății
Custura Sărății - trei peșteri
Custura Sărății văzută de pe creasta Șerbotei. Puțin până la
Vârful Șerbota - 2331 m
Custura Sărății
Custura Sărății
Vedere de pe Vârful Podeiu - 2408 m, spre Negoiul Mare - 2535 m,
Negoiul Mic și Custura Cibanului.
Custura Sărății
Custura Sărății.
Vârful Negoiu - 2535 m.
Custura Sărății - pasaje dificile
Custura Sărății - vedere de ansamblu.
Custura Sărății - pericol iarna fără echipament
adecvat.
Trei pași de moarte
Trei pași de moarte - cabluri ajutătoare
Trei pași de moarte -cabluri ajutătoare.
Trei pași de moarte
Trei pași de moarte - escaladă dificilă
Trei pași de moarte.
Trei pași de moarte.
Vârful Capra - 2484 m. și lacul Capra
Vârful Capra 2484 m.
Vârful Capra - 2484 m.
Intre Vârful Iezerul Caprei și Vârful Călțun.
Acul Revolver aflat pe Piciorul Caprei, o stâncă parcă cioplită de mâna unui sculptor.
Lacul Capra, lacul Căprița și Vârful Iezerul Caprei.
Lacurile Capra și Căprița străjuite la vest de Vârful Iezerul Caprei.
Vedere dinspre Vârful Lăițel spre Vârfil Negoiu.
Trapezul Viștea Mare - Moldoveanu
Vâefurile Boia și Ciortea
Vârful Ciortea văzut de pe Vârful Boia - 2431 m.
Vârful Boia - 2431 m.
Ansamblu de Vârfuri ale Munților Făgăraș.
Vedere de ansamblu Vârfurile Ciortea Est și Scara.
Vârful Scara - 2308
Vârfurile Lespezi-Călțun
Monumentul Nerlinger - în amintirea unui tragic accident .
Situat în Șaua Vârtopului, înte Vârfurile Arpașul Mare și
Arpașul Mic.
Muchia Buteanului
Muchia Buteanului
Muchia Albotei
Rezervațiile naturale din masivul Făgăraș sunt puține față de bogăția de plante endemice și de arii peisagistice splendide.
Rezervaţia Golul alpin și lacul Bâlea are o suprafață de 120,45 ha, cuprinzând un teritoriu străjuit la sud de vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2.508 m), Capra (2.450 m) și Paltinu Mare (2.480 m), pe flancul vestic de Muchia Buteanu, iar pe cel estic de Muchia Bâlea. Rezervația include în circul glaciar Bâlea, lacul glaciar cu același nume, cel mai mare lac glaciar al Munților Făgăraș. Este păcat că frumusețea sălbatică a acestui circ glaciar s-a degradat continuu după costruirea șoselei Transfăgărășan, prin transformarea în parcări a unei mari suprafețe de pășune alpină și invadarea cu un bazar de comerț mărunt. Poteci, ca niște carii, făcute de mulțimea de turiști în sandale și cu tocuri cui, brăzdează minunata bogăție a pajiștii alpine. Aici Nicolae ceaușescu dorea să facă o stațiune montană care să rivalizeze cu cele din Alpi. Nu a apucat decțât să facă un transpor prin cablu cu telecabină.
Rezervația Arpășel are o suprafață de 736 ha şi este situată pe versantul nordic al Munților Făgăraș, cuprinzând etajul alpin, subalpin și montan superior, de la 2.500 m la 1.000 m altitudine.
Rezervaţia Calcarele de la Turnu Roșu aflată în apropierea localității Turnu Roșu, cuprinde o fâșie de calcare suprapuse pe șisturi cristaline. În aceste calcare sunt incluse bogate depozite de fosile, interesante din punct de vedere științific.
Vedere de ansamblu spre vest- în planul ultim trapezul
Viștea-Moldoveanu
Vârful Negoiu în dreapta. Traseul Bâlea Lac - Negoiu. Vedere
de pe Lăițelul. In centru lacul Călțun.
Custura Sărății
Custura Sărății
Custura Sărății
Custura Sărății
Traseu de iarnă spre circul glaciar Podragu. In spate vârfurile
Viștea și Moldoveanu
Avalanșă.
Vârful Negoiu - iarna
Valea Sâmbăta - Colțul Bălăceni, în stânga, și Fereastra Mare
Fereastra zmeilor
Munții Făgăraș - capre negre.
Panoramă spre lacul Călțun dinspre vârful Negoiu.
Ultima săritoare de vârful Vânătoarea lui Buteanu
Stânga Vrfurile Capra și Vânătoarea lui Buteanu, la mijloc
Urechile de Iepure și la dreapta Vârful Vârtopel.
Vârfurile mândre Viștea și Moldoveanu.
Vedere spre Vârful Moldoveanu dinspre Vârful Viștea Mare.
Vârful Viștea și Vârful Moldoveanu 2544 m.
Trapezul Viștea Mare - 2527 m - Moldoveanu - 2544 m.
Perspectivă spre trapezul Viștea Mare - Moldoveanu.
Vârful Viștea Mare este al treilea vârf al țării, după Moldoveanu și Negoiu. Situat pe la mijlocul crestei principale a Făgărașului și având o altitudine de 2.527 metri, oferă vizitatorilor peisaje de excepție. Date fiind diferența mică de înălțime și distanța mică care le separă, cele două vârfuri Viștea Mare și Moldoveanu formează împreună un trapez muntos uriaș. Din vârful Viștea Mare se poate ajunge pe vârful Moldoveanu pornind spre sud pe un scurt traseu de doar 421 m.
Munții Făgăraș - vedere de la poale din Transilvania
Lacul Călțun - vedere spre est - în centru Vârful Lăițelul
Valea Bâlea - șoseaua Transfăgărășan
Vedere spre creasta Mușeteica
Turnul Paltinului care stăjuiește spre nord Valea Doamnei.
Turnul Paltinului - vedere spre Vârful Negoiu.
Turnul Paltinului - Laița la dreapta - Lăițelul în centru și
Vârful Negoiul la dreapta spate.
Vedere din poteca de urcare spre Laița, înaloi spre Turnul
Paltinului. La stânga Valea Doamnei.
Strunga Dracului - spre Vârful Negoiu
Strunga Dracului - spre coborâre.
Strunga Dracului - urcare la final.
Strunga Dracului - spre Vârful Negoiu
Strunga Dracului
Vârful dintre Strungi.
Strungi spre Vârful Negoiu dinspre Lacul Călțun.
Strunga Dracului
Strunga Dracului
Strunga Doamnei - ocolire a strungii Dracului
Strunga Cibanului - cea mai ușor de urcat și coborât spre Negoiul.
Cabana Paltinu în forma inițială - 1974 - destinată a fi cabană
de vânătoare a lui Nicolae Ceaușescu.
Cabana Paltinu - ultima amenajare - și Muchea Bâlii
Vârful Suru -2281 m
Vârful Suru - 2281 m
Vârful Suru - 2281 m
Vârful Budislavu - 2343 m
Vârful Ciortea - 2427 m.
Vârful Ciortea - 2427 m.
Vârful Ciortea - 2427 m.
Perspectivă sprte Ciortea II, Ciortea I, Capul gemenilor
și Grohotișu
Vârful Corabia - 2407 m - între Șaua Podragului
și Vârful Viștea Mare.
Vârful Arpașul Mare - 2468 m
Vârful Mircii - 2470 m (în stânga) și Arpașu Mare - 2468 m
(în dreapta)
Viperă la cota 2000 m. Deși dispăruseră din Munții Făgăraș de
circa 50 de ani, au reapărut până spre zona alpină - 2016
Circul glaciar Bâlea și Transfăgărășanul ce urcă dinspre nord.
Lacul Bâlea și Muchia Netedu - vedere de pe Vârful Paltinu
Zona Vârfului Negoiu
Glăjerie - 1974. Cei doi vor să deschidă Transfăgărășanul.
Custura Sărății văzută coborând de pe vârful Negoiu. Urcă apoi
spre Vârful Șerbota - 2331 m
Custura Sărății
Custura Sărății - trei peșteri
Custura Sărății văzută de pe creasta Șerbotei. Puțin până la
Vârful Șerbota - 2331 m
Custura Sărății
Custura Sărății
Vedere de pe Vârful Podeiu - 2408 m, spre Negoiul Mare - 2535 m,
Negoiul Mic și Custura Cibanului.
Custura Sărății
Custura Sărății.
Vârful Negoiu - 2535 m.
Custura Sărății - pasaje dificile
Custura Sărății - vedere de ansamblu.
Custura Sărății - pericol iarna fără echipament
adecvat.
Trei pași de moarte
Trei pași de moarte - cabluri ajutătoare
Trei pași de moarte -cabluri ajutătoare.
Trei pași de moarte
Trei pași de moarte - escaladă dificilă
Trei pași de moarte.
Trei pași de moarte.
Vârful Capra - 2484 m. și lacul Capra
Vârful Capra 2484 m.
Vârful Capra - 2484 m.
Intre Vârful Iezerul Caprei și Vârful Călțun.
Acul Revolver aflat pe Piciorul Caprei, o stâncă parcă cioplită de mâna unui sculptor.
Căldarea Fundu
Caprei, porţiunea superioară, mărginită la nord de creasta Arpăşel-Vârtopel. In ceață creasta spre est cu Arpaşu Mic (în planul din faţă) şi
piramida Viştea-Moldoveanu (în ultimul plan).
Lacul Capra, lacul Căprița și Vârful Iezerul Caprei.
Lacurile Capra și Căprița străjuite la vest de Vârful Iezerul Caprei.
Vedere dinspre Vârful Lăițel spre Vârfil Negoiu.
Trapezul Viștea Mare - Moldoveanu
Vâefurile Boia și Ciortea
Vârful Ciortea văzut de pe Vârful Boia - 2431 m.
Vârful Boia - 2431 m.
Ansamblu de Vârfuri ale Munților Făgăraș.
Vedere de ansamblu Vârfurile Ciortea Est și Scara.
Vârful Scara - 2308
Vârfurile Lespezi-Călțun
Monumentul Nerlinger - în amintirea unui tragic accident .
Situat în Șaua Vârtopului, înte Vârfurile Arpașul Mare și
Arpașul Mic.
Muchia Buteanului
Muchia Buteanului
Muchia Albotei