BÂLEA LAC ȘI CEAUȘESCU

Nicolae Ceaușescu vroia in anii ’70 ca Bâlea să se bată de la egal la egal cu stațiunile montane europene de lux.

Planurile lui Ceaușescu pentru zona turistică Bâlea – Capra au fost îngropate in anii ’70. Zeci de pârtii, mii de metri de instalații de transport pe cablu, trambuline, patinoare și stadioane rămânând la stadiul de studiu. In anul 1970, Nicolae Ceaușescu a comandat un proiect de dezvoltare al acestei zone, iar Institutul de Proiectare Județean Sibiu a calculat un număr de cinci instalații de teleferice, șapte telescaune și patru teleschiuri, în total 22.857 de metri, lungimea pe orizontală acoperită de instalațiile de transport. De atunci nu s-a mai făcut nimic.

De la Bâlea Glăjerie la Bâlea Cascadă, de aici la Bâlea Lac, de la Bâlea Lac la Lacul Capra, de la Muntele Mierea la Stâna Valea Doamnei, și apoi Șaua Paltinul, Valea Capra, Piscu Negru, Lacul Doamna, Șaua Laița, Căldarea Văiugii, Valea Capra și Șaua Capra, instalațiile aveau prevazută o capacitate de transport de 5.600 de persoane pe oră.

Se calculaseră 40 de kilometri de pârtii de schi alpin întinse pe 23 de trasee și deservite de cele 16 instalații mecanice de transport și alți 53 de kilometri de pârtii de schi nordic și promenadă. Ceaușescu mai vroia si șase trasee cu pârtii de schi-bob si 35 de kilometri de pârtii de motoschi, un patinoar natural la Bâlea Lac și altul artificial la Glăjerie, o trambulină de sărituri pe schiuri la Bâlea Cascadă, dar și pârtii pentru săniuțe.
Iar pentru sezonul estival erau prevăzute alte obiective, un stadion, 13 terenuri de sport, opt poligoane de tir, hipodrom și piscină, valoarea totală a investiției ridicându-se în 1970 la 937.651.800 de lei, echivalentul de atunci în dolari a 55 de milioane.

Din tot proiectul de dezvoltare de la Bâlea s-a realizat un singur punct, instalația de teleferic de la Bâlea Cascadă la Bâlea Lac, restul fiind date uitării chiar de dictator pentru un proiect prioritar, canalul Dunăre – Marea Neagră.