Gandit si popularizat drept Turnul de 300 de metri, monumentul de fier a fost proiectat pentru a fi marea atractie a Expozitiei Universale de la Paris, din 1889. La inceput, parerile despre acest mastodont – azi unul dintre cele mai spectaculoase, admirate si celebre constructii ale lumii – au fost mai mult rele decat bune.
O prezentare a Turnului Eiffel cuprinde, inevitabil, multe cifre, dar ele nu trebuie vazute doar ca o insiruire seaca de numere. Cifrele il zugravesc, dar nu ca niste recorduri gaunoase, cum sunt atatea in lumea noastra obsedata de recorduri. Pe aceste cifre se sprijina trasaturile care fac din Turnul Eiffel un monument unic: grandoarea, ingeniozitatea, indrazneala conceptiei, entuziasmul cu care a fost construit si impresia puternica pe care o face oricui. Iar dincolo de aceste cifre, povestea sa e o adevarata epopee.
Turnul a ajuns sa domine capitala Frantei in urma unui concurs, un mare concurs de arhitectura lansat cu prilejul Expozitiei Universale din 1889, care marca stralucitor centenarul Revolutiei Franceze. Concursul avea in vedere ridicarea, pe locul numit Champ de Mars, a unui turn din fier, cu baza patrata, avand latura de 125 de metri si inaltimea de 300 de metri. Au fost inscrise nu mai putin de 107 proiecte. Dintre toate, a fost ales acela prezentat de Gustave Eiffel (antreprenor, foto), Maurice Koechlin, Emile Nouguier (ingineri) si Stephen Sauvestre (arhitect). Era proiectul turnului de metal care se inalta si azi in Paris si a carui silueta, familiara tuturor europenilor, a devenit simbolul Parisului si al Frantei.
Turnul a ajuns sa domine capitala Frantei in urma unui concurs, un mare concurs de arhitectura lansat cu prilejul Expozitiei Universale din 1889, care marca stralucitor centenarul Revolutiei Franceze. Concursul avea in vedere ridicarea, pe locul numit Champ de Mars, a unui turn din fier, cu baza patrata, avand latura de 125 de metri si inaltimea de 300 de metri. Au fost inscrise nu mai putin de 107 proiecte. Dintre toate, a fost ales acela prezentat de Gustave Eiffel (antreprenor, foto), Maurice Koechlin, Emile Nouguier (ingineri) si Stephen Sauvestre (arhitect). Era proiectul turnului de metal care se inalta si azi in Paris si a carui silueta, familiara tuturor europenilor, a devenit simbolul Parisului si al Frantei.
Inginerul Alexandre Gustave Eiffel (1832-1923) - pe langa faimosul Turn, a mai proiectat un la fel de celebru monument, realizand armatura Statuii Libertatii din New York, un dar din partea Frantei pentru Statele Unite
Saparea fundatilor a inceput la data de 26 ianuarie 1887. Timp de cinci luni, zeci de oameni au sapat numai si numai cu lopata, evacuand pamantul scos cu ajutorul unor vegonete trase de cai sau al unor vehicule cu abur. Fundatiile au fost umplute cu zidarie, pentru a fixa montantii fiecaruia dintre cele 4 picioare ale turnului. Odata fundatiile ispravite, turnul a inceput sa se inalte vazand cu ochii. Peste 18.000 de piese fusesera fabricate si urmau sa fie asamblate pentru a construi structura ajurata de metal, incheiata cu ajutorul a 2.500.000 de nituri. Turnul semana cu un soi de Lego gigantic, asamblat cu o precizie remarcabila - o performanta tehnica in sine. Pe parcursul montarii, au aparut fel de fel de dificultati tehnice, solutionate insa in moduri ingenioase de constructori, care au folosit nu numai cele mai avansate tehnici ale epocii, dar au realizat si dispozitive originale pentru rezolvarea unor probleme specifice constructiei respective. Cu cata grija a fost gandita, organizata si desfasurata munca, se vede si din faptul ca, pe toata durata constructiei, n-a avut loc nici macar un singur accident mortal, in ciuda faptului ca muncitorii au lucrat, in ultimele faze ale edificarii, la sute de metri deasupra solului. Uimitorul monument a fost inugurat la data de 31 martie 1889. In acea zi, Gustave Eiffel a urcat, insotit de notabilitati ale Parisului, cele 1710 trepte ale turnului, pentru a aseza in varf drapelul Frantei.
Una dintre schitele turnului si diversele etape ale constructiei
Pare de necrezut ca acest monument, atat de admirat azi, sa fi suscitat, la vremea sa, critici atat de virulente din partea contemporanilor sai. Multi l-au laudat, dar la fel de multi l-au hulit. Iar printre acestia din urma, s-au numarat neasteptat de multi artisti care, intr-o scrisoare deschisa, publicata in ziarul Le Temps, la 14 februarie 1887, au protestat plini de revolta, impotriva hidosului - in opinia lor - monument, care urma - iarasi, dupa parerea lor - sa desfigureze Parisul.Inceputul scrisorii e plin de o elocinta inflacarata, nascuta dintr-o sincera indignare: "Venim, scriitori, pictori, sculptori, arhitecti, amatori pasionati de frumusetea pana acum intacta a Parisului, sa protestam din toate puterile, cu toata indignarea, in numele gustului francez (…), in numele Artei si al Istoriei franceze amenintate, impotriva ridicarii, in inima capitalei noastre, a inutilului si monstruosului Turn Eiffel…" Urmeaza un elogiu la adresa frumusetii arhitecturale a Parisului, apoi o noua diatriba la adresa turnului si a creatorilor sai, impanata cu expresii ca profanare, dezonoare, inchipurile mercantile ale unui constructor de masini, oroare, barbar, odioasa coloana de tabla nituita si altele, la fel de caustice. Scrisoarea se incheie cu apelul de a apara Parisul impotriva "devastarilor administrative si a vandalismului intreprinderilor industriale".
Printre numerosii semnatari s-au aflat Charles Garnier (arhitectul Operei din Paris), scriitori ca Alexandre Dumas-fiul, Lecomte de Lisle, Guy de Maupassant, Sully Prudhomme… Unii dintre ei au ajuns, cu timpul la sentimente mai bune, recunoscand frumusetea moderna a monumentului, atractia cer decurgea din insasi originalitatea sa.
Gustave Eiffel si-a aparat opera din toate puterile. Scrisoarea sa de raspuns, de asemenea publicata, nu e cu nimic mai putin elocventa si pasionata decat scrisoarea de protest a detractorilor turnului. Eiffel a stiut sa gasesca expresii juste si comparatii pline de talc pentru a-si explica viziunea, iar in explicatiile sale se regasesc ideile care circumscriu si azi principiile design-ului. "Pentru ca suntem ingineri, credeti ca frumusetea nu ne preocupa atunci cand e vorba despre constructiile noastre, ca atunci cand le facem solide si durabile, nu ne straduim, totodata, sa le facem si elegante? Primul principiu al esteticii arhitecturale este ca liniile esentiale ale unui monument sa fie determinate de adecvarea perfecta la destinatia sa. Or, de ce anume am tinut eu seama, inainte de orice, in cazul turnului? De rezistenta la vant. Ei bine, eu sustin ca liniile arcuite ale celor patru muchii ale monumentului (…), care se indreapta, subtiindu-se, spre varf, vor da o impresie de mare forta si frumusete, caci ele vor talmaci ochilor indrazneala conceptiei in ansamblul ei, intocmai cum numeroasele goluri din elementele constructiei vor arata grija constanta de a nu expune inutil, la violenta uraganelor, suprafetele primejdioase pentru stabilitatea edicifiului.
Printre numerosii semnatari s-au aflat Charles Garnier (arhitectul Operei din Paris), scriitori ca Alexandre Dumas-fiul, Lecomte de Lisle, Guy de Maupassant, Sully Prudhomme… Unii dintre ei au ajuns, cu timpul la sentimente mai bune, recunoscand frumusetea moderna a monumentului, atractia cer decurgea din insasi originalitatea sa.
Gustave Eiffel si-a aparat opera din toate puterile. Scrisoarea sa de raspuns, de asemenea publicata, nu e cu nimic mai putin elocventa si pasionata decat scrisoarea de protest a detractorilor turnului. Eiffel a stiut sa gasesca expresii juste si comparatii pline de talc pentru a-si explica viziunea, iar in explicatiile sale se regasesc ideile care circumscriu si azi principiile design-ului. "Pentru ca suntem ingineri, credeti ca frumusetea nu ne preocupa atunci cand e vorba despre constructiile noastre, ca atunci cand le facem solide si durabile, nu ne straduim, totodata, sa le facem si elegante? Primul principiu al esteticii arhitecturale este ca liniile esentiale ale unui monument sa fie determinate de adecvarea perfecta la destinatia sa. Or, de ce anume am tinut eu seama, inainte de orice, in cazul turnului? De rezistenta la vant. Ei bine, eu sustin ca liniile arcuite ale celor patru muchii ale monumentului (…), care se indreapta, subtiindu-se, spre varf, vor da o impresie de mare forta si frumusete, caci ele vor talmaci ochilor indrazneala conceptiei in ansamblul ei, intocmai cum numeroasele goluri din elementele constructiei vor arata grija constanta de a nu expune inutil, la violenta uraganelor, suprafetele primejdioase pentru stabilitatea edicifiului.
De altfel, exista, in ceea ce este colosal, o atractie, un farmec propriu, caruia teoriile obisnuite ale Artei nu i se pot catusi de putin aplica. Veti sustine oare ca Piramidele au izbit atat de mult imaginatia oamenilor datorita valorii lor artistice? Pana la urma, ce altceva sunt, decat niste dealuri artificiale? Si totusi, care vizitator ramane rece in prezenta lor? Cine nu s-a intors de acolo plin de o a admiratie careia nu i-a putut rezista? Si care e sursa acesti admiratii, daca nu imensitatea efortului si maretia rezultatului? Si pentru care motiv ceea ce e demn de admiratie in Egipt ar deveni hidos si ridicol la Paris? Caut sa aflu si marturisesc ca nu-mi dau seama."
Intentia initiala a urbanistilor fusese de a mentine turnul timp de numai 20 de ani. Dar dupa atata munca si atata entuziasm, Gustave Eiffel nu se putea impaca defel cu ideea ca monumentul sa fie distrus. Inca de la inceput, a desfasurat o campanie in favoarea turnului sau, prezentandu-l ca pe o constructie cu scop stiintific, menita se slujeasca desfasurarii unor experimente si observatii in domenii ca meteroologia, astronomia, fizica si altele. El insusi, pasionat de aerodinamica, a instalat pe cea de-a treia platforma, chiar a doua zi dupa inaugurarea turnului, un laborator de experimente pentru studiul caderii corpurilor, efectuand mii de incercari si incurajand multe alte lucrari stiintifice: studii de fiziologie, experiente de comunicatii radio, testari ale unor dispozitive precum manometrul cu mercur sau celebrul pendul al lui Foucault.
Fotograful M.G. Loppe reuseste sa surprinda un fulger care loveste Turnul Eiffel in timpul unei furtuni din 3 iunie 1902
Si astazi, turnul este garnisit cu barometre, anemometre si alte aparate de masura, precum si cu 120 de antene destinate telecomunicatiilor. Inca din primii ani ai secolului XX, Turnul Eiffel a devenit un element important in dezvoltarea comunicatiilor, pe el fiind instalate echipamente de transmisiuni care au asigurat, treptat, prin radiotelegrafie, legatura cu navele militare, apoi cu dirijabilele si aeroplanele, jucand un rol esential in timpul primului razboi mondial. Turnul a devenit, de-a lungul vremii, tot mai util si in meterologie, apoi in transmisiunile de radio si de televiziune.
In 2003, Turnul Eiffel a sarbatorit o cifra cu adevarat semnificativa: 200 milioane de vizitatori veniti sa il admire, in cei 114 ani de existenta, cat numara pe atunci. Fantasticul edificiu e mai popular ca niciodata: in ultimul deceniu, a primit in medie vizita a peste 6 milioane de turisti anual. De-a lungul vremii, a fost vizitat de mari savanti, sportivi celebri, actori faimosi, nenumarati politicieni si o multime de capete incoronate. Inca de la inceput, oficialitatile pariziene au gestionat foarte bine aptitudinile de obiectiv turistic ale Turnului Eiffel.
Si astazi, turnul, unul dintre cele mai vizitate monumente ale lumii, desfasoara stradanii considerabile pentru a fi la inaltimea vocatieie sale de obiectiv-simbol: atrage turistii nu doar prin panoramele spectaculoase asupra Parisului, ci si prin tot felul de experiente culturale pe care le prilejuieste, cele culinare - adevarate "excursii" prin peisajul haute cuisine al Frantei - nefiind deloc neglijate. Inca din anul inauguararii monumentului, cu prilejul Expozitiei Universale din 1889, vizitatorii se puteau bucura de deliciile a 4 localuri amenajate pe prima platforma a turnului. In cei 120 de ani care au trecut, localurile Turnului Eiffel s-au mai schimbat si ele, dar n-au disparut niciodata, ci doar au evoluat. Pe platforma primului etaj a aparut o mare si eleganta braserie, numita Altitude 95 (se afla la 95 de metri altitudine desupra nivelului marii). De curand, a fost inlocuita de un local botezat 58 Tour Eiffel, nou-nout, aflat inca in curs de amenajare. Pe platformele de la primul si cel de-al doilea etaj se gasesc multe bufete cu sandwich-uri si alte gustari, iar la etajul al doilea, la peste 100 de metri deasupra solului, se afla luxosul restaurant "Jules Verne", unde nici nu stii ce sa savurezi mai intai: privelistea magnifica, decorul somptuos, vesela creata exclusiv pentru restaurant de faimosi designeri francezi sau experienta culinara orchestrata de o echipa de maestri, formati sub indrumarea unuia dintre cei mai stralucitori astri ai gastronomiei franceze, celebrul Alain Ducasse.
Chair daca azi, gratie internetului care ne-a schimbat viata, poti vedea turnul in fel de fel de ipostaze, poti vedea si Parisul ca si cand te-ai gasi in turn si iti poti cumpara online un tricou, o veioza, o esarfa, o pusculita, un ceas sau o bijuterie impodobite cu imaginea-cult a monumentului (de pe site-ul Turnului Eiffel, la fel de captivant si de bine gospodarit ca si monumentul insusi), ametitorul edificiu continua sa-si exercite farmecul in asemenea masura, incat experienta virtula nu o poate nicidecum suplini pe cea reala; cel mult te poate face sa doresti si mai tare sa ajungi acolo. Pentru ca Turnul Eiffel nu va insemna niciodata numai privelisti si suveniruri; trebuie sa fii acolo ca se te bucuri cu adevarat de tot ceea ce ofera. Expozitii temporare; un parcurs ludic dedicat copiilor, la etajul intai; evenimente grandioase, cu spectacole de lumini, lasere si sunet, sunt alte mostre de efort pasionat, prin care magnifica alcatuire de fier isi sustine reputatia.
Monumentul care inspiră
Turnul Eiffel, simbol al indraznelii vizionare, a inspirat o gramada de curajosi cu firi aventuroase, care au incercat sa atinga tot soiul de performante si recorduri in turn, pe el, sub el sau in jurul lui. Piloti din zorii erei aviatice s-au rotit in jurul lui, inscriindu-si numele in cartile de recorduri. (un caz tragic, soldat cu moartea temerarului, il constituie incercarea aviatorului Leon Collot de a trece cu avionul pe sub turn, in 1926). Alti indrazneti au coborat cu bicicleta pe scarile sale, au sarit de pe el cu parasuta ori cu coarda elastica, au stabilit recorduri de urcare a treptelor… In 1948, turnul a primit chiar vizita unui elefant, o femela foarte batrana (in varsta de 85 de ani), "angajata" a circului Bouglione. Batranica n-a reusit sa urce mai sus de etajul intai al turnului. (Grea e batranetea, mai ales cand cantaresti 3 tone!)
Turnul Eiffel apare in peste 300 de filme documentare si artistice, (incepand cu anul 1897, cand Louis Lumière a imortalizat pe pelicula privelisti filmate de la diferite inaltimi ale monumentului), in tablouri ale unor mari pictori francezi ca Seurat, Signac, Chagall, Henri Rousseau si in opere literare semnate de Cocteau, Guy de Maupassant, Guillaume Apollinaire si altii, si altii… sedusi de farmecul edificiului care, chiar la venerabila varsta de 120 de ani, ramane un simbol al modernismului si al avangardei.
Date suplimentare
Turnul este revopsit in intregime o data la 7 ani, "inghitind" de fiecare data 60 de tone de vopsea. Initial, a fost vopsit intr-o nuanta brun-roscata; cativa ani mai tarziu, a primit o culoare galben -ocru, iar culoarea actuala - bronz - a fost stabilita in 1968. Aceasta este realizata prin utilizarea a trei nuante de vopsea, in degrade - cea mai inchisa la baza, cea mai deschisa spre varf - pentru a obtine o culoare care sa para omogena atunci cand turnul se profileaza pe cerul Parisului.
Pe turn au fost instalate 120 de antene, utilizate de 54 de canale de televiziune si 31 de posturi de radio.
Greutatea totala a turnului este de 10.100 tone.
Turnul Eiffel e luminat cu ajutorul a 336 de proiectoare si 20.000 de becuri.
Inaltimea initiala a turnului era de 312 m; inaltimea actuala, cu antenele care au fost instalate, este de 324 m.
Pana in anul 1929, cand a fost inaugurat imobilul Chrysler din New York (319 m), Turnul Eiffel a fost cea mai inalta constructie din lume.
In turn lucreaza zilnic 600 de persoane: ghizi, mecanici, electricieni, tamplari, lacatusi, instalatori, zugravi, informaticieni, agenti de paza, personal administrativ, fotografi, alaturi de personalul din restaurante, din magazinul de suveniruri si din oficiul postal instalat in turn.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu