sâmbătă, 12 martie 2016

CABANA MĂLĂIEȘTI X




CABANA MĂLĂIEȘTI - 1980


CABANA MĂLĂIEȘTI - 1898


CABANA MĂLĂIEȘTI - 2012


CABANA MĂLĂIEȘTI -2014



CABANA MĂLĂIEȘTI - 2012


REFUGIUL SALVAMONT MĂLĂIEȘTI - în imediata apropiere a cabanei - 2014


CABANA MĂLĂIEȘTI - 2015



REFUGIUL SALVAMONT MĂLĂIEȘTI - 2014 - în imediata apropiere a cabanei


ANEXA GROAZEI DE LA MĂLĂIEȘTI - 2009


ANEXA GROAZEI - de la Mălăiești - 2010

Copyright Alpin Photo Festival 2016, Predeal, cabana Malaiestier-Schutzhutte

CABANA MĂLĂIEȘTI - antebelic

Copyright Alpin Photo Festival 2016, Predeal, Cabana SKV Malaiesti III, 1924

CABANA MĂLĂIEȘTI - III - 1924



CABANA MĂLĂIEȘTI - peisaj mirific de iarnă

Traversând pădurea tot mai rară, pe marcajul turistic ce vine dinspre Râșnov, trecând de Poienile Mălăiești, turistul trebuie să forțeze pasul pe o pantă mai înclinată peste un prag glaciar. Mai departe iese la golul alpin, în frumoasa strâmtoare dintre pereții de piatră ai Bucșoiului și ai Padinei Crucii. Incă de la ultimii pași prin padure se simte mirosul plăcut și ademenitor de foc de sobă, miros care anunță ca apropierea de un adăpost turistic. In față se găsește cabana Mălăiești, așezată pe o morenă a văii glaciare, sub creasta zimțată a Padinei Crucii.
La Mălăiești a fost construită prima cabană turistică din Munții Bucegi, în 1882, de către Asociația Carpatină Transilvana / Siebenburgische Karpaten Verein. Inițial, s-a încropit un simplu adăpost din lemn, situat ceva mai jos de locul unde se află astazi cabana, la altitudinea de 1570 de metri, în zona numita "La Blide". Incepută la 7 mai 1882, clădirea a fost inaugurată la 29 iulie același an. In 1897 a ars din temelii, fiind reconstruită un an mai târziu, odată cu inaugurarea potecii Deubel.
In 1923, după trei decenii, cabana a fost spulberată de o avalanșă, pornită de pe versanții Bucșoiului. Evenimentul a pus semne de întrebare cu privire la amplasarea adăpostului, astfel că, în 1924, SKV a decis relocarea cabanei. Rămășițele vechiului adăpost au fost cărate 150 de metri mai sus, în golul alpin, unde s-a ridicat noua construcție, cea de a treia.
In anii 1938-1939, cabana a fost extinsă, ajuncând la 100 de locuri de cazare în camere cu priciuri, pe timp de vară, și 50 pe timp de iarnă, iar în 1967 a fost modernizată.
In martie 1998, construcția a fost din nou mistuită de flăcări, rămânând în picioare doar clădirea Refugiului Salvamont, ridicat de curând în apropiere. Se pare că incendiul ar fi izbucnit de la unul din hornurile cabanei, în care s-a aprins cenușa. Nu existau capacități de stingerea focului de mare capacitate. Până la sosirea ajutoarelor, cabana a ars complet.
In urmatorii ani, Refugiul Salvamont a constituit singurul adăpost al turiștilor cu număr mult redus. Din fericire lucrurile au evoluat. S-a construit o nouă cabană. Mai greu, căci în anii aceia orice investiție se realiza mai greu (dacă avea norocul să fie luată în seamă). In 2007, dupa cațiva ani grei, s-a dat în funcțiune noua cabană. Mai întâi și-a deschis ușa o mică anexă (iulie 2006), după care a urmat și clădirea cea mare, principală.
Noua cabana a avut si ea de suferit. La 23 martie 2007, a avut nenorocul să fie luată în seamă de o avalanșă pornită tot de pe Bucșoiu. Avalanșa a distrus acoperisul clădirii. In Valea Mălăiești a ramas un strat de 50 cm de zapadă grea, iar toată zona "La Blide" a fost maturată de o serie de avalanșe ce au rupt trunchiuri de copaci.
Primul cabanier de la Mălăiești a fost Ioan Stănilă, râșnovean născut la 1846, fiul unui vanator de urși. Cât timp s-a îngrijit de cabană, l-a însoțit pe botanistul Francisc Josef Rainer în expedițiile sale prin Munții Bucegi. Fiii acestuia, Alexe, Ion și Gheorghe, au fost și ei cabanieri la Mălăiești.
Ioan Stănilă a murit pe 7 august 1910, într-un accident de munte. A plecat din cabană, urcând vâlcelul din fața adăpostului, până pe Bucșoiu, unde s-a prăbușit într-o prapastie, căutând flori de colt (Floarea Reginei). Probabil de la acest eveniment nefericit vine și numele festivalului folk "Floare de Colț", organizat ani de-a rândul de actualul cabanier, Ion Adămuță.
Astazi cabana poate caza 100 de persoane, în camere cu 3, 4, 6, 9 și 14 paturi. Si, desi turiștii se află în creierii munților, pot manca o supă sau o ciorbă caldă, pregatită ca la carte de familia Adămuță, sau pot bea o bere rece cărată pe drumurile întortocheate de munte, de cai viguroși, tocmai din Bușteni sau din Brașov.
Trebuie știut că este strict interzis accesul cu orice mijloc de transport motorizat și ascultatul manelelor în și lângă cabană! Seara, electricitatea este asigurată până la ora 22:00 de un generator, iar după această oră, lumina poate veni de la focurile de tabără, în jurul cărora iubitorii de munte se adună și cântă la chitară.



CABANA MĂLĂIEȘTI - interior









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu