sâmbătă, 12 martie 2016

CABANA PIETRELE X



CABANA PIETRELE - anii 30
și după mulți ani de folosință. A fost a doua locație istorică

Prima asezare turistică pe Valea Petrele (Pietrile) a fost o casa de adăpost și vânătoare, în locul acum denumit, dupa vechii turiști, "CASA VECHE", iar după unii autori de ghiduri turistice ale Retezatului, aceasta poiana a fost rebotezata drept "Poiana Soarelui".

CASA PIETRELE în construcție

Asezată la o altitudine de 1550 m, casa de adapost "Pietrele" era construită din lemn pe o fundație de piatră, urmele fundatiei se mai pot vedea și în zilele noastre primăvara, imediat după topirea zăpezii și toamna târziu când vegetația dispare. A fost construită cu două încăperi și cu un pridvor orientat spre est, de unde se putea admira culmea ce pleacă din Varful Mare și Galeșul.

Proprietate a grofului Ocskay, care era si proprietarul acestor meleaguri, înainte de actul naționalizării din 1947, casa de adăpost a fost mistuită de un incendiu în primavara anului 1931. In același an, toamna, a început construirea unei alte case de adăpost si vânătoare, de data aceasta mai jos, la o altitudine de 1480 m, pe o platformă din aval de actuala cabană Pietrele și la aproximativ 200 m de intrarea în zona Parcului National Retezat, marcat printr-o poartă de intrare în parc. De data aceasta cabana a fost construită cu parterul din piatră și un etaj din lemn, poziționată cu vederea spre sud și cu perspectiva zonei nordice a Retezatului, putându-se admira de aici cele patru văi și culmi: ale Galeșului, ale Văii Rele, ale Pietrelor și ale Stânișoarei.

CABANA STÂNIȘOARA - face parte din complexul de cazare pietrele

Construcția a fost terminată în anul 1933 și dată în folosință ca o cabana de vânătoare, angajată fiind aici ca îngrijitoare și totodată ca paznic de vânătoare MARIA MAGDALENA HAMZU, din Campul lui Neag. Niste ziariști francezi de turism au numit-o "Craiasa Retezatului". A fost chiar ghidul unei vânători regale, purtându-l pe regele-copil Mihai pe umeri.

SALVAMONT PIETRELE

Dintr-o neglijență a celor ce frecventau aceasta cabană, în iarna anului 1934 a fost mistuită și aceasta de flăcări, ruinele ei putând fi văzute și astăzi la intrarea in complexul de cabane "Pietrele" pe locul unde o potecuță urcă spre așa-zisul loc de campare a actualei cabane Pietrele (acel loc de la intrarea în complexul de cabane, nu cel de lângă apă).


CABANA PIETRELE - 2012- 1480 metri

In acei ani, au luat ființă în țara noastră asociații turistice ca: S.K.V., A.D.M.I.R., T.C.R., cu sediile: Sibiu, Brașov, București și prin grija celui din urmă, T.C.R. filiala Deva, având pe atunci ca președinte pe dl. Nicolae Dinu și cu sprijinul grofului Ocskay, care a donat terenul respectiv T.C.R. - ului, a început, în primavara anului 1934, construirea actualei cabane Pietrele, impropriu numită așa, întrucât așezarea ei se află pe Valea Stânișoara, în amonte cu cca. 500 m de confluenta acestei văi cu Valea Pietrele. A fost dată în funcție în vara anului 1935, cu denumirea de Casa T.C.R. Pietrele.


CABANA PIETRELE - complexul de căbănuțe ce însoțesc pavilionul central
- practic un complex de vreo zece căsuțe mai mari sau mai mici.

CABANA PIETRELE - la răsărit

Astăzi nu mai este deservită de legendara cabanieră și cunoscătoare a Retezatului, Maria Magdalena Hamza, ajutată fiind, în lunile de vară, de nana Tia, o femeie din satul Peștera, ai cărei urmași pot fi întâlniți și azi pe potecile Retezatului.



Construită în întregime din lemn, avea la parter o bucătărie, un hol și trei camere. Din hol urca o scară la etaj, unde de o parte și alta a unui coridor plasat la mijloc, pe toată lungimea cabanei, erau construite 6+6 camere cu luminatoare pe acoperiș și dotate cu 3 sau 4 paturi fiecare.

CABANA PIETRELE -vizitator

Totalul capacității de cazare în timpul verii era de 50-60 persoane, iar in timpul iernii doar de 20 locuri în dormitoarele de la parter, care erau dotate cu sobe de încălzit.
Deși corpul principal al cabanei a fost distrus de un incendiu in ianuarie 2007, Vila Stânișoara și căsuțele se pot folosi. Unele dintre ele se renovează, dar la altele se renunță (la puține).
Cabana Pietrele deține o așezare optimă pentru un turism montan care se bucură de cele
mai spectaculoase peisaje ale Carpaților României.
Complexul turistic Cabana Pietrele este așezată în Masivul Retezat la altitudinea de 1480 metri în regiunea nordică a masivului, inclusă fiind în Parcul Național Retezat, la confluența crestelor secundare ale masivului, reprezintă de asemenea punct de plecare pentru 6 trasee turistice clasice.
Cabana Pietrele este așezată în Zona II a Parcului Național Retezat, cunoscută drept Zona centrală a parcului, această zonă fiind structurată în jurul tradiționalelor trasee de alpinism foarte cunoscute din Parcul National Retezat.



CASA PIETRILE (PETRILE) - interbelic

In 1936 T.C.R. a finalizat Cabana Pietrele. S-au pus astfel bazele creării primei structuri cu scop turistic din Munții Retezat.
Așa cum s-a amintit, s-a angajat ca paznic al cabanei femeia Maria Magdalena (alegerea a făcut-o Nicolae Dinu, președintele de atunci a T.C.R. Femeia aceasta a fost un personaj deosebit, care se conturează în istoricul Munților Retezat, o bună cunoscătoare a muntelui, primul ghid montan care a parcurs acest teritoriu și care a marcat primele trasee montane cu „momâi”.



CABANA PIETRELE - mici cabane anexă


CABANA PIETRELE - podeț peste pârâul Pietrele
In 1939 a început efectiv activitatea turistică in cadrul Cabanei Pietrele, iar pe lângă Maria Magdalena mai era și „Nana” Tia, ce o ajuta pe pe Maria ( acesta din urma fiind analfabetă). Timpul petrecut de Maria Magdalena la Pietrele se întinde până in 1947, când cabana a fost preluată de Confederația Națională a Muncii, iar aceasta a fost scoasă la pensie.


CABANA PIETRELE -una din căsuțele alăturate





CABANA PITRELE - sala de mese înainte de incendiu



CABABANA PIETRELE - mici cabane anexă



CABANA PITRELE - mici cabane anexă

S-a retras apoi la Câmpu lui Neag, locul ei de baștină, și la sărbătoarea de Sfânta Maria, în 15 august 1948, un an mai târziu, a murit.
Astăzi în amintirea Mariei Magdalena cascada aflată între Cabana Gențiana și Cabana Pietrele îi poartă numele.
După cum se deduce din însăși destinația acestei unități economice, rolul său principal ca furnizor de turism, situat într-o zonă montană supusă regulilor turismului durabil, reprezintă punerea la dispoziția turiștilor a serviciilor specifice de cazare și de alimentație publică, în concordanță cu factorii de mediu.
Situându-se în inima Parcului Național Retezat, elemente ale cadrului natural deosebit se regăsesc chiar în imediata apropiere a cabanei.
Astfel prin văile Stânișoarei, Pietrele, Valea Rea, valea Vârfului Mare și culmea Lolăii Cabana Pietrele este legată de Cabanele Gențiana, Buta, Cheile Buții, Baleia, zona pârtiei Râușor, Poiana Pelegii.


CABANA PIETRILE - clădirea care a ars în 2007

Accesul se face pe drumul care leagă satul Nucșoara de locația Cârnic, ultima locație până la care se poate ajunge cu mijloace motorizate, mai trebuind parcurse două ore pedestru pe drumul forestier care deservește cabana.
Așezarea complexului este astfel optimă pentru drumeții, permițând accesul pe cea mai mare parte a văilor din regiunea nordică a masivului.
Poate pentru mulţi nu este comod să se spele pe faţă în apa rece ca gheaţa din râu, sau să umble cu bocancii mai tot timpul, dar momentele când stai lângă cabană şi priveşti stelele vara sunt unice. Până şi numai gândul la sunetele ciudate venite din pădure fac pe turist să își dorească să se întoarcă.


CABANA PIETRELE - anii 60


CABANA PIETRELE - în construcție



CABANA PITRELE - 1990



CABANA PIETRELE - interbelic

Un comentariu:

  1. Am fost la Cabana Pietrele,de cateva ori,in perioada cand era cabanier vestita Maria Magdalena.Cand ne intorceam seara,de pe diferite trasee,simteam ca ne intoarcem acasa.Ne primrea cu caldura,ne intreba despre traseul parcurs si ne dadea detalii,pe care noi ,mult mai tineri in retezat,nu le cunosteam.De multe ori ne intampina cu pastravi la gratar,prinsi in locuri numai de Dansa cunoscute.Aduc si eu un modest omagiu omulul de munte,mareata Maria Magdalena Hamzu din Campu lui Neag.

    RăspundețiȘtergere