MONT SAINT MICHEL

         Este un articol închegat nu în scop istoric şi arhitectonic ci cu unul vizual. Am mai scris un articol cu această temă, mult mai amplu dezvoltat.

        La capatul unui drum bine îndiguit şi asfaltat asstăzi, drum care leagă ţărmul cu o insuliţă stâncoasă se înalţă una dintre cele mai frumoase creatii pe care omenirea le-a dat vreodata... Abatia Saint Michel, minunea normanda din largul Atlanticului...

Legenda spune că, in anul 708, Arhanghelul Mihail i-ar fi apărut Sfântului Aubert, pe atunci episcop de Avranches, și i-ar fi poruncit să ridice o biserică pe mica insulă din largul coastei normande, pe locul pe care odinioară se aflase un fort al galilor armoricani și apoi al romanilor. Aubert a ignorat spusele Arhanghelului în ciuda faptului ca minunea s-a repetat de mai multe ori. Infuriat, trimisul Domnului i-ar fi făcut o gaură in craniu, cu degetul său de foc, convingându-l astfel sa dea ascultare cererii divine. Un an mai tarziu, în anul 709, prima construcție de pe insulă era deja finalizată. Așa se năștea una dintre minunățiilei lumii medievale...

Insula a fost anexată de către William I "Sabie Lungă", duce de Normandia, în anul 933, iar în anul 966, o comunitate de preoți benedictini și-a găsit adăpostul permanent în biserica Saint Michel, construind o bună parte din ceea ce avea să devină, într-un final, abația cu același nume. Anii de glorie ai asezării monahale au început odată cu ascensiunea lui Wilhelm Cuceritorul și ocuparea Angliei de catre acesta. In schimbul sprijinului acordat viitorului monarh, preoții au primit largi posesiuni, inclusiv o insula în apropiere de Cornwall, acolo unde avea sa fie ridicată o soră a abației normade, prioria Saint Michel de Penzance.

Războiul de 100 de ani dintre Anglia și Franța a transformat abația în teatru de război, ea nefiind însă cucerita grație fortificațiilor ridicate în secolele XI-XIV. Astăzi, doua dintre bombardele engleze, abandonate de catre asediatori, numite Les Michelettes, sunt încă expuse în apropierea zidurilor abației. Atat de mult mersese faima asezării încat, alaturi de Roma și Compostela, abația Saint Michel devenise al treilea loc de pelerinaj, ca importanță, din Europa medievală. Chiar regele Ludovic al XI-lea al Franței, intemeietorul ordinului Arhanghelului Mihail, în anul 1496, a intenționat ca mănăstirea să devină sediul acestui ordin, doar distanța mare dintre Paris si Normandia facând ca visul sau să nu se realizeze.

A urmat apoi Revolutia Franceză, iar mănăstirea Mont Saint Michel a fost aproape parasită și, apoi, transformată în inchisoare pentru susținatorii regalittății. A fost nevoie de interventia intelectualitaății franceze, în frunte cu Victor Hugo, pentru a reda abația patrimoniului național al Franței. Abia în anul 1966, o comunitate de preoți s-a reintors pe insulă, reluând o tradiție veche de peste 1300 de ani.

Cu timpul, în jurul mănăstirii, a început să reînvie și satul medieval, în prezent insula având o populație de 80-100 de persoane, dintre care 50 sunt calugări. Inclusă în patrimoniul mondial UNESCO încă din anul 1979, abația Saint Michel a devenit iarăși un loc de prim ordin a pelerinilor, primind anual peste 3 milioane de credincioși.